La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice.
România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor acesteia. Până în prezent au mai fost înscrise pe lista Ramsar alte 19 situri de importanţă internaţională, dintre care cele mai cunoscute sunt Complexul Piscicol Dumbrăvița, Parcul Natural Porţile de Fier, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului, Insula Mică a Brăilei.
Aflate la graniţa a două sisteme fizice şi ecologice diferite – acvatic şi terestru -, zonele umede sunt, din punct de vedere al biodiversităţii, printre cele mai productive ecosisteme din lume. Sub aspectul beneficiilor aduse comunităților umane, zonele umede se dovedesc de o importanță deosebită: constitutie valoroase resurse de apă şi au un rol esențial în circuitul apei în natură; funcționează ca veritabile filtre naturale pentru depoluarea apei; îmbunătățesc calitatea aerului la nivel local; pot constitui resurse valoroase de biomasă vegatală, peşte, cherestea, lemn pentru foc; reprezintă o adevărată “centură de siguranță” pentru reducerea inundaţiilor și prevenirea dezastrelor în zonele locuite; îmbunătățesc aspectul peisagistic și oferă spaţiu verde pentru relaxare etc.
Pierderea precipitată a zonelor umede și a biodiversității apelor dulci în ultimele decenii a fost raportată pe scară largă, multe organizații internaționale de mediu indicând nevoia urgentă de a acorda mai multă atenție protejării și gestionării mai bune a zonelor umede și în special a ecosistemelor de apă dulce. Sacrificarea, rând pe rând, a acestor resurse prețioase pentru extinderea orașelor sau dezvoltarea agricolă la scară industrială s-a dovedit a avea rareori un sens economic, ducând adesea la adâncirea sărăciei, a inegalității și chiar a instabilității sociale.
Secretariatul Convenției Ramsar a decis ca evenimentul din acest an să se desfășoare sub sloganul „Zonele umede pentru un viitor urban durabil”.
În România, Parcul Natural Văcăreşti (Bucureşti) a fost declarat zonă protejată în 2014. Este prima arie protejată urbană a ţării, întinsă pe o suprafaţă de 183 de hectare. Situl este acum un ecosistem bogat, cu sute de specii de flori şi plante în jurul a trei iazuri, constituindu-se într-un adevărat plămân verde al orașului.
Cifrele arată că 4 miliarde de oameni, adică aproximativ jumătate din populaţia lumii, trăiesc în prezent în zone urbane. Iar acest număr este de aşteptat să crească exponențial până în 2050, pe măsură ce tot mai mulţi oameni se mută în oraşe, în căutarea de locuri de muncă şi oportunităţi pentru un trai mai bun. Creşterea rapidă a populației urbane vine așadar cu provocări enorme pentru urbanişti şi pentru manageri. Ei trebuie să se asigure că oraşele de astăzi nu oferă doar servicii de bază, cum ar fi cazare, transport şi apă, ci sunt și sigure, rezistente şi ecologice. Iar zonele umede urbane pot oferi oraşelor multiple beneficii economice, sociale şi culturale, atunci când sunt conservate şi utilizate în mod echilibrat, în hotarele impuse de ceea ce se cheamă dezvoltare durabilă: satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Pentru aceasta avem în vedere, desigur, în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, dar nu numai atât, ci și asigurarea și prezervarea calității vieții în complexitatea sa, incluzând aspectele de ordin economic și social, mergând chiar până la preocupările pentru dreptate și echitate între regiuni și chiar între state, nu numai între generații.
Președintele ANANP, Dr. Florian Udrea a spus că la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ”avem determinarea necesară ca, împreună cu celelalte structuri ale Ministerului Mediului, cu organizațiile interne și internaționale de profil, cu sprijinul administrațiilor, dar mai ales al comunităților locale în ansamblu, dând dovadă de responsabilitate și de înțelepciune, să dezvoltăm atât un cadru legislativ, cât și o serie de proiecte care să asigure echilibru între prosperitatea comunităților umane și protejarea mediului.
De altfel, acesta și este principiul care ne călăuzește și pe care ne-am propus să îl aducem în conștiința tuturor: Conservarea biodiversității aduce bunăstare oamenilor!
Iată de ce rolul nostru, al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, este în primul rând unul cu profunde implicații în plan social!”
sursa: ANANP
