Propunerea legislativă privind extinderea învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, cuprinzând ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal până în anul 2020, a primit luni undă verde de la senatori.
Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect iniţiat de parlamentarii UDMR care modifică Legea Educaţiei naţionale.
Astfel se stabileşte o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu, după cum urmează: învăţământul general obligatoriu este de 15 clase şi cuprinde ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul preşcolar şi învăţământul liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020.
- Proiectul mai prevede că învăţământul general obligatoriu cuprinde doi ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.
Deputatul Szabo Odon, iniţiatorul proiectului de lege, a declarat că, în timp ce în mediul urban părinţii îşi înscriu copiii la grădiniţă, acest lucru prezintă, adeseori, dificultăţi în mediul rural.
„Statisticile demonstrează un decalaj de 10 la sută în această privinţă, iar scopul nostru este să eliminăm această diferenţă. Problemele numeroase cu care se confruntă ulterior, în clasa a I-a, copiii, învăţătorii şi părinţii rezultă din neînscrierea celor mici în învăţământul preşcolar. Astfel, trebuie să încurajăm înscrierea copiilor la grădiniţă şi în mediul rural”, a spus deputatul citat de un comunicat al UDMR.
Senatorul UDMR, Novak Csaba Zoltan, care a susţinut proiectul de lege în cadrul lucrărilor din Comisia pentru Învăţământ a Senatului, a subliniat faptul că învăţământul preşcolar nu reprezintă doar un loc de joacă supravegheat, unde părinţii îşi pot lăsa copiii în timp ce sunt ocupaţi.
„Copiii din mediul rural merită, de asemenea, cadre didactice bine pregătite, stabile şi un învăţământ de calitate. Însă, din cauza faptului că sunt puţine catedre unde candidaţii se pot titulariza, iar o bună parte din acestea se află în mediul rural, instituţiile de învăţământ din aceste localităţi rămân fără pedagogi bine pregătiţi , şi sunt nevoite să angajeze, an de an, suplinitori pe posturile de unde s-au detaşat cadrele didactice imediat după examenul de titularizare. Deseori aceşti pedagogi nu predau nici măcar o zi la catedra unde ocupă posturile titularizate”, a declarat, luni, după votul din plenul Camerei superioare a Parlamentului, liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila.
