Senatoarea PNL Iuliana Scântei a spus că Ministerul Justiției a inventat o procedură de selecție a procurorilor de rang înalt care nu este legală, nefiind prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și care încalcă deliberat independența justiției lăsând întreaga procedură exclusiv la aprecierea discreționară a unui ministru al justiției numit politic.
„Pentru a garanta independența justiției inclusiv în privința numirilor procurorilor de rang înalt, Comisia Europeană a menținut în Rapoartele MCV publicate la 25.01.2017 și la 15.11.2017, recomandarea 3.1. constând în “punerea în practică de către România a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, dar și pe bază de merit și cu sprijinul Comisiei de la Veneția”.
Comisia Europeană a solicitat în mod repetat, ca influența politică excesivă să fie eliminată din procesul de numire a procurorilor șefi și să se asigure un sistem de control și echilibru al puterilor în stat chiar dacă decizia finală în privința numirii unui procuror șef ar aparține unei autorități politice (în cazul nostru, Președintelui României care emite decretul de numire).
Până la numirea procurorului șef al DNA prin decret prezidențial, procedura de selecție, evaluarea candidaților și fundamentarea propunerii ministrului justiției sunt supuse cerințelor Comisiei Europene și trebuie să fie un proces transparent, bazat pe criterii clare și obiective și nu pe aprecierea discreționară exclusivă a unui ministru politic.
Prin modul în care a modificat “Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor“, ministrul justiției a pus însă sub talpă politică întregul proces de selecție.
La precedenta selecție de procurori șefi pentru Parchetul General și pentru DNA, derulată în septembrie 2012, ministrul justiției de atunci, Mona Pivniceru a realizat evaluarea și selecția candidaților împreună cu o comisie ministerială formată dintr-un psiholog și trei procurori( un procuror al PÎCCJ, un procuror al DNA și un procuror specialist în management judiciar, toți formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii). Azi, la Ministerul Justiției, cei patru candidați înscriși pentru conducerea DNA vor fi evaluați în proba interviului și unul dintre ei va fi selectat de către un singur om, de un ministru al justiției cu o agendă politică obscură și neasumată, care se consideră astfel competent să evalueze pe viitorul procuror șef DNA sub toate aspectele, inclusiv psihologic!
Proba interviului în urma căruia va fi selectat un candidat pentru conducerea DNA nu respectă recomandarile din rapoartele MCV și nici standardele europene statuate de Comisia de la Veneția în procesul numirilor procurorilor de rang înalt. Interviul va fi susținut doar în fața ministrului Tudorel Toader, care va fi „sprijinit” de secretarii de stat din minister. Se impune însă o precizare : dintre cei patru secretari de stat în funcție la Ministerul Justiției, niciunul nu este procuror (ori fost procuror) ori psiholog, niciunul nu are expertiză în managementul unui parchet, prin urmare rolul lor la interviu este unul pur decorativ, iar recomandările lor nu au nicio valoare în adoptarea deciziei, tot ceea ce contează este puterea discreționară de apreciere a ministrului justiției.
Pentru a consolida puterea absolută a ministrului justiției, procedura de selecție publicată pe pagina web a Ministerului Justiției nu prevede dreptul de a contesta al candidaților nemulțumiți de evaluare și de modul de derulare și de punctare a interviului.
O evaluare obiectivă a candidaților va face fără îndoială Consiliul Superior al Magistraturii, dar ce folos, avizul CSM emis după ce ministrul justiției își va fi desemnat candidatul, este unul consultativ pentru ministrul justiției astfel încât un eventual aviz CSM negativ nu îl va împiedica pe ministru să meargă mai departe cu propunerea de numire, la Președinte pentru a obține decretul de numire.
Indiferent de persoana celui care azi va fi selectat și propus de ministrul justiției pentru un mandat de procuror-șef al DNA, procedura de selecție este una subiectivă și politică, lipsită de transparență în evaluarea candidaților și a proiectelor lor, iar interviul este doar o piesă de teatru cu final cunoscut și așteptat de sforarii și artizanii “reformei” justiției române.
De aceea rolul Președintelui României nu poate fi unul decorativ atunci când va primi propunerea de numire a viitorului procuror -șef al DNA, iar dacă “candidatul” ministrului va primi un aviz profesional negativ din partea CSM, Președintele are dreptul de a refuza propunerea de numire. Președintele trebuie să își îndeplinească rolul de mediator între puterile statului, putând apela, în tăcerea legii, și la o comisie prezidențială de evaluare a propunerii de candidat pentru conducerea DNA transmise de ministrul justiție”, a spus Scântei.
