Senatoarea PNL Iulia Scântei i-a solicitat ministrului Justiției Tudorel Toader să publice pe site-ul Ministerului Justiției a motivației care a stat la baza propunerii de numire.
„Întrucât funcția de procuror -șef al DNA nu este o funcție politică în care să fie numit un procuror după bunul plac al politicienilor, ci din contră, este o funcție de conducere a înaltei magistraturi, solicit publicarea pe site-ul Ministerului Justiției a motivației care a stat la baza propunerii de numire făcute azi de ministrul justiției pentru această funcție.
Ministrul Justiției a adus azi la cunoștința publicului și a candidaților propunerea sa pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Întrucât anunțul postat pe site-ul Ministerului Justiției nu respectă o prevedere expresă (pct.7 secțiunea Desfășurarea interviului) din standardele de organizare și desfășurare a selecţiei procurorilor, publicate pe site-ul ministerului, în ceea ce privește comunicarea propunerii de numire în funcția de procuror – șef al DNA,
Solicit public ministrului justiției să respecte riguros procedura pe care și-a asumat-o pentru această selecție și să aducă la cunoștința publicului și a candidaților propunerea motivată de numire în funcția de conducere de la DNA.
Conform art. 7 din Standarde “Propunerea motivată de numire în funcția de conducere, însoțită de înscrisurile depuse de procurorul propus, se transmite, de îndată, Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului și se aduce, concomitent, la cunoștința publicului, prin afișarea la sediul Ministerului Justiției și publicarea pe pagina de Internet a acestuia.”
Presupun că ministrul justiției nu a selectat pe cel mai bine pregătit candidat pentru funcția de procuror -șef al DNA prin tragerea la sorți a numelui său dintr-o pălărie ori prin redarea conținutului vreunui bilețel primit de la cabinetul unui președinte de partid, cum se practică de multă vreme în politica românească.
Propunerea de numire ar fi trebuit să vină în urma unei profunde analize a candidaților și a evaluării riguroase a activității acestora și a proiectelor lor manageriale.
Motivarea propunerii de numire înseamnă adevărata asumare de către ministrul justiției a răspunderii pentru modul în care a evaluat și selectat candidatul pentru funcția de procuror -șef al DNA, și nu un banal anunț de presă pus pe site-ul ministerului.
Motivarea este cu atât mai necesară cu cât procedura de selecție pentru formularea propunerii de numire NU prevede dreptul candidaților de contestație a rezultatelor evaluării. De altfel, evaluarea nu presupune acordarea unor note/ calificative pentru a diferenția candidații.
Propunerea aparține ministrului justiției, fără îndoială, dar ea nu poate fi una discreționară, după criterii politice și de aceea trebuie motivată.
Reamintesc tuturor că Procedura de selecție pentru propunerea de numire a unui Procuror – Șef DNA/DIICOT NU este o procedură reglementată expres prin Legea nr.303/2004.
Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede o procedură administrativă de numire (și nu procedura de selecție sau de evaluare) a procurorului general ori a procurorului șef DNA ori DIICOT și a adjunctilor acestora, menționând că toți acești procurori de rang înalt „sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”. Atât!
Totuși, Legea nr. 303/2004 nu reglementează la întâmplare, modul de numire în funcțiile de procuror general, procuror șef DNA sau DIICOT. Procedura de numire este prevăzută exact în capitolul al-V -lea intitulat “Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere”, la Secțiunea a 3-a “Promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul ÎCCJ, PÎCCJ, DNA.“
Prin urmare, toate funcțiile de procuror de rang înalt, inclusiv cea de procuror șef DNA, pentru care se aplică procedura de numire prevăzută de art. 54 alin. (1), reprezintă vârful carierei unui procuror, o promovare profesională într-o funcție de conducere, după parcurgerea etapelor profesionale și sub rezerva îndeplinirii condițiilor legale.
Candidații care participă la selecție, dar mai ales corpul profesional al magistraților procurori, trebuie să cunoască motivele ministrului justiției care i-au fundamentat propunerea, pentru că este vorba de o promovare profesională și nu de o numire politică”, a transmis Scântei.
