„Le mulțumim tuturor celor care ne-au votat și au crezut în noi! Vom fi vocea românilor în Europa și în lume!”, a transmis, pe pagina sa de Facebook, senatorul Diana Şoşoacă, liderul partidului SOS România, după validarea de către BEC a rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European.
SOS România a obţinut 5,03%, şi va avea două mandate: Diana Şoşoacă şi Luis Lazarus.
În altă ordine de idei, UDMR a obținut în acest an peste 35.000 de voturi la alegerile europarlamentare, cu 25% mai mult decât în urmă cu cinci ani și de 15 ori mai multe voturi decât în urmă cu zece ani.
Astfel, conform cifrelor aproape definitive disponibile pe site-ul autorității electorale, doar în județul Dolj s-au obținut 3.575 de voturi, unde 87 de persoane s-au declarat maghiari la ultimul recensământ, relatează Transtelex, conform G4Media.
Cifrele arată că organizația de susținere a fost susținută de peste 35.000 de alegători în regiuni în care, conform ultimului recensământ, doar câțiva oameni s-au declarat maghiari. Cu alte cuvinte, UDMR a reușit să mobilizeze un număr mic de alegători români în județe în care nu are nicio organizație.
La agregarea voturilor de dincolo de Carpați, nu s-a luat în calcul județele Bacău și București, unde există o comunitate maghiară semnificativă. Totuși, s-au analizat date din 24 de județe, cu limitarea că procesele-verbale finale care consemnează datele pentru județul Vrancea nu erau încă disponibile pe site-ul autorității electorale la momentul redactării acestui articol.
Cu toate acestea, erau disponibile cifre provizorii pe circumscripții electorale, care, adunate, au dat 977 de voturi exprimate pentru UDMR în județul Vrancea. Potrivit acestor cifre, în cele 24 de județe din afara Carpaților au fost exprimate în total 35 147 de voturi pentru UDMR în acest an, cel mai mare număr (3575) în Dolj și cel mai mic (619) în județul Tulcea. În alte trei județe (Suceava, Prahova, Constanța), numărul de voturi pentru lista de candidați condusă de Gyula Winkler a depășit 2000.
Potrivit rezultatelor, care nu sunt încă definitive, UDMR a obținut 579.177 de voturi la alegerile europarlamentare din acest an, cu o prezență la vot de 52,40%. Aceasta reprezintă o cotă de 6,48% din voturi, cu o contribuție de 0,40 puncte procentuale din voturile de dincolo de Carpați. Potrivit acestuia, chiar și fără susținătorii săi din afara Transilvaniei, UDMR ar fi obținut un rezultat de peste 6%, iar absența lor nu ar fi amenințat pragul de 5%.
Nu același lucru se poate spune despre alegerile europarlamentare din 2019, când lista UDMR a obținut 476.777 de voturi (5,26%) la nivel național, din care 28.043 au venit din afara Carpaților, cu o prezență de 49,65%. În urmă cu cinci ani, pragul de 5% era de 453.491 de voturi, cifră pe care UDMR nu ar fi atins-o și nu ar fi obținut locuri în Parlamentul European fără sprijin din afara Transilvaniei. Nu a fost însă cazul în 2014, când UDMR a obținut 350 689 de voturi (6,29%), dintre care doar 5 542 au venit din afara Carpaților, cu o prezență extrem de scăzută, de 32,44%.
În orice caz, comparând datele de la alegerile europarlamentare din acest an cu cele două precedente, se poate concluziona că sprijinul pentru UDMR în afara Transilvaniei a crescut cu 25,3% în 2024 față de 2019 și cu 406,3% față de 2014.
Cu alte cuvinte, în județele din România au votat anul acesta de patru ori mai multe persoane din județele românești pentru lista organizației decât în urmă cu zece ani.
Creșterea este impresionantă chiar și dacă luăm în considerare diferența semnificativă de 20 de puncte procentuale dintre prezența la vot din 2014 și cea din 2024. Dacă presupunem că numărul de voturi pentru UDMR se mișcă odată cu numărul de voturi exprimate la urne, cele 5.542 de voturi din 2014 ar corespunde doar la aproximativ 9.000 de voturi din acest an, nu la peste 35.000.
Creșterea sprijinului pentru UDMR dincolo de Carpați pare și mai impresionantă atunci când se compară datele pe județe din acest an cu cele de la precedentele alegeri europarlamentare. De exemplu, reiese că, în 2024, deși numărul de voturi exprimate pentru UDMR a scăzut în unele județe din afara Transilvaniei față de 2019, acesta a crescut cu 142% în județul Dolj, cu 85% în județul Gorj și cu 80% în județul Mehedinți.
Față de acum zece ani, susținerea pentru UDMR a crescut cu 1.563% în județul Dolj, cu 1.295% în județul Ialomița și cu 1.190% în județul Ilfov.
Cifrele pentru județul Dolj ies în evidență în graficele de mai sus, mai ales dacă ne gândim că în această regiune a Olteniei, spre deosebire de Giurgiu, Galac, Constanța sau chiar județul Suceava, UDMR nu are o organizație județeană. Cele 3.575 de voturi obținute în Dolj în acest an reprezintă o comună mare de alegători maghiari-barohiști, o medie de 7 pe secție de votare.
Asta înseamnă că și în cel mai îndepărtat sat din Oltenia ar putea exista șapte alegători care ar putea fi influențați de campania UDMR bazată pe amenințarea AUR și pe mesajele care cer schimbarea UE. În aceste condiții, 87 de persoane din județul Dolj s-au declarat maghiari la ultimul recensământ.
Pe de altă parte, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob are, pe inpolitics.ro, o altă viziune a alegerilor pentru PE:
„Cu o întîrziere mai mult decît inexplicabilă, Biroul Electoral Central a publicat în această seară rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare. Concluzia, după analiza datelor e că măreața alianță PSD-PNL, pentru a cărei victorie s-au utilizat toate mijloacele nedemocratice imaginabile, începînd cu făcutul harcea-parcea a legilor de organizare a alegerilor, nu a cîștigat absolut nimic față de precedentele alegeri, cu toată trîmbițarea marii victorii de către PSD și PNL.
Alianța PSD-PNL a obținut pe 9 iunie 4.341.686 voturi, față de 4.489.833 voturi luate de PSD și PNL, însumat, la precedentele alegeri, deci mai puțin cu 12.330. Numărul celor care au votat a fost de 9.444.894, față de 8.954.959 în 2019.
488.551 e numărul final de voturi nule.
PSD și PNL au acum 19 mandate dintr-un total de 33, față de tot 19 mandate obținute în 2019, dar dintr-un total de numai 32. S-a schimbar doar distribuția: PNL a scăzut de 10 la 8, iar PSD a crescut de la 9 la 11.
Independentul Nicolae Ștefănuță, marele performer al alegerilor, a luat 275.796 voturi, o cifră enormă, care îl face al doilea candidat, după Nicușor Dan, 326.568 voturi, votat de români în alegerile din 9 iunie indiferent de categorie.
Totuși, o notă neașteptată de bună pentru Silvestru Șoșoacă, cel care a obținut ca independent 80.244 voturi, chiar dacă nu și-a cîștigat fotoliul. Silvestru Șoșoacă a luat mai puțin decît a luat Piedone la Capitală, 106.300 voturi, dar mult mai mult decît Sebastian Burduja, 53.385 voturi și cam tot atîtea Emil Boc. Practic, dacă luăm în calcul toate categoriile de vot, cele mai multe voturi pe persoană fizică le-a luat Nicușor Dan, urmat de Nicolae Ștefănuță, Vlad Gheorghe (221.630), Gabriela Firea (152.325), Cristian Popescu Piedone și pe un onorabil loc 6, Silvestru Șoșoacă”, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
