Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizările privind modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.
Deputatul Ludovic Orban declara pe 12 aprilie că parlamentarii Forţa Dreptei, neafiliaţii şi cei de la AUR vor contesta la Curtea Constituţională modificările la Codul de procedură penală făcute în Camera Deputaţilor.
‘Considerăm profund neconstituţionale, antidemocratice şi împotriva drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor români două prevederi din Codul de procedură penală modificate de majoritatea parlamentară. Este vorba de acceptarea ca probe a interceptărilor făcute de servicii de informaţii pe mandate de siguranţă naţională, în toate tipurile de procese pentru infracţiunile care sunt cuprinse în articolul 139’, afirma Orban la Palatul Parlamentului.
Acesta a menţionat că al doilea motiv de neconstituţionalitate în cazul Codului de procedură penală este articolul ‘care limitează dreptul la apărare al cetăţenilor’ şi care obligă cetăţenii români să apeleze la avocaţi care au certificat ORNISS, atunci când este vorba de procese care vizează siguranţa naţională.
‘Acest lucru este o aberaţie. Acordarea certificatului ORNISS se face de o instituţie a statului care poate să acorde cui vrea şi cui nu vrea certificate ORNISS. Prin împiedicarea alegerii avocatului dorit de către persoana care se află în cursul unui proces este împiedicată exercitarea dreptului constituţional la apărare, care este conferit oricărui cetăţean român’, a menţionat el.
Şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a trimis Curţii o sesizare privind cele două coduri.
În ceea ce priveşte Codul penal, instanţa supremă sesizează neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) şi art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) şi art. V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum şi ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie, precum şi în componenta sa referitoare la claritatea legii, dar şi neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative, în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) şi la art. 126 alin. (3) din Constituţie.
Cu privire la Codul de procedură penală, Înalta Curte indică neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii, dar şi neconstituţionalitatea art. I pct. 1 – art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală, art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii.
Avocatul Poporului susţine la CCR neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I, punctul 17 referitoare la art.139 ind.1 alin.(1) şi (2), precum şi cele ale art. I pct. 38 cu referire la introducerea alin. (1) ind.1 în cuprinsul art. 345 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative.
Sursa: PRESSONLINE
