„Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat de premier de către Nicușor Dan, în baza unei socoteli aritmetice doar de el știută. Dar candidatul nu a fost prezent la desemnare. Avea treabă. Și nici nu a confirmat acordul său decât după două ore. Era prea ocupat. Are bube în cap ca nimeni altul. Dar nu contează. Tocmește pozițiile guvernamentale fără a avea pregătit un program. Nici asta nu contează. Și este doar fața văzută a aisbergului”, scrie, pe corect-news.ro, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu.
„Asistăm la o mare bătaie de joc. La scară națională. Și cu efecte la fel de catastrofale ca și rămânerea lui Ilie Bolojan în funcția din care a fost demis atât amar de vreme și cu perspectiva de a mai rămâne în continuare în fruntea unor miniștri PNL și USR care, după ce au fost și ei demiși, s-au trezit că răspund de mai multe ministere. Ceea ce probabil se va întâmpla este că ipoteticul guvern, indiferent din cine va fi format, nu va primi voturile necesare. Dar începem să știm. Siegfried Mureșan a contactat cele trei partide, împărțind cu acestea tortul guvernamental, oferind poziții în guvern celor propuși de PNL, USR și UDMR. Care, ce să vezi? Sunt aceiași care au atras asupra întregului executiv moțiunea de cenzură pentru modul dezastruos în care au gestionat administrația publică centrală. E o coincidență nu numai stranie, ci și scandaloasă. În conformitate cu Constituția, prima operațiune pe care trebuie să o facă un premier desemnat este să negocieze cu partidele care îl susțin, nu pozițiile în guvern, nu modul în care este împărțit cașcavalul, ci programul de guvernare. Atâta doar că Siegfried Mureșan, din câte el însuși declară, are deja un program de guvernare gata confecționat. Este fix programul care a atras demiterea pe bună dreptate a guvernului Bolojan. Oare nu este o mare bătaie de joc ca, după ce un guvern a fost demis în mod constituțional, democratic, de către Parlament, fix pentru programul pe care l-a aplicat, să tragi respectivul program la indigo și să îl pui din nou „în lucrare”? Oare nu este o mare nerușinare ca, pe deasupra, să mai vii și cu aceiași miniștri pentru a fi, vezi Doamne, validați de puterea legislativă care i-a demis?
Și oare nu este încă o nerușinare în plus să te erijezi în candidat de premier al unui stat împotriva căruia te-ai pronunțat la Bruxelles din poziția deținută în grupul popularilor europeni, solicitând sancționarea României în mai multe rânduri și inclusiv pentru faptul că legea a fost aplicată și un alt protejat al Germaniei, Dominic Fritz, și-a pierdut poziția de primar pentru incompatibilitate? Și oare nu este tot o nerușinare să te pui în fruntea guvernului unui stat care se află încă în parteneriat strategic cu Statele Unite, în condițiile în care l-ai făcut cu ou și cu oțet – și nu doar o dată – pe Donald Trump? Există însă o nerușinare și mai mare decât toate cele consemnate până acum. Dominic Fritz a lucrat mult timp în beneficiul Germaniei, atât în Bundestag, cât și în guvernul de la Berlin. În calitățile pe care le-a deținut, el a semnat, conform legilor germane, angajamente de confidențialitate și de loialitate care au funcționat și funcționează chiar și în situațiile în care politicile de la Berlin vin în contradicție cu cele de la București. Nu dețin probe că ar fi fost racolat de puternicul serviciu german de spionaj. Dar, fără doar și poate, este agent de influență. În aceste condiții, cum va apăra Dominic Fritz interesele statului român în ipoteza în care acestea vor intra în coliziune cu interesele Germaniei?
Bătaia de joc, care va mai dura maximum zece zile, este, fără doar și poate, fără precedent și va rămâne în analele istoriei României, un stat bogat, dar sărăcit la maximum de conducătorii săi”, spune SRS.
