Guvernul PSD-PNL nu reuşeşte nici după doi ani să îndeplinească unele jaloane simple în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă prevăzută în PNRR. Fie că vorbim de secretizarea activităţii RA-APPS, fie de numirile de la super-agenţia prin care premierul PSD controlează companiile de stat, eşecul Guvernului PSD-PNL de a implementa complet şi corect principiile guvernanţei corporative la companiile de stat rămâne principala piedică în obţinerea tranşei de peste 2 miliarde de euro din PNRR.
„Încăpăţânarea Guvernului de a nu aplica guvernanţă corporativă reală la companiile de stat ne costă anual miliarde de lei, ca pierderi pe care le suportăm tot noi. Sute de astfel de companii, centrale sau locale, sunt de fapt în faliment mascat. Acum, pierdem însă şi miliarde de euro din PNRR fiindcă Guvernul nu se poate obişnui cu ideea că nu va mai putea numi la aceste companii rude şi amante ale celor aflaţi la putere. Rudele şi amantele plasate în sinecuri bănoase au ajuns să ne coste pe toţi – la propriu – miliarde de euro, din care am fi putut face creşe, grădiniţe, şcoli şi autostrăzi”, declară senatoarea USR Silvia Dinică, membră a Comisiei economice din Senat.
Cazul Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), instituţie care a acumulat în ultimii 14 ani pierderi de aproape 500 de milioane de lei, este doar un exemplu dintr-o lungă listă. Deşi a funcţionat decenii la rând fără ca membrii conducerii să fie autorizaţi ORNISS, acum, după scandalul privind reşedinţa de lux pregătită pentru preşedintele Klaus Iohannis, Guvernul PSD-PNL modifică legislaţia pentru a secretiza activitatea instituţiei. Măsura nu este cerută în PNRR, dar Marcel Ciolacu o preferă, în loc să numească o conducere competentă la RA-APPS.
Despre eşec în aplicarea principiilor guvernanţei corporative se poate vorbi inclusiv în cazul AMEPIP, super-agenţia care ar trebui să controleze tocmai modul în care funcţionează companiile cu capital de stat. În loc să aibă o conducere competentă, legal şi transparent numită, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice are şefi de numele cărora sunt legate acuzaţii de incompatibilitate şi conflict de interese.
Eşec după eşec, în guvernarea PSD-PNL pare tot mai puţin probabil să mai vedem aprobată Cererea 3 de plată din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro. Depusă în decembrie 2023, cu o întârziere de 9 luni, cererea este încă în aer, după ce Comisia Europeană a cerut noi clarificări Guvernului României.
În 2023, guvernele PSD-PNL au „reuşit” să încaseze 0 euro prin PNRR şi, cel mai probabil, situaţia se va repeta şi în 2024. Iar dacă luăm în calcul şi minciunile transmise la Bruxelles de Guvernul Ciolacu pe tema deficitului bugetar şi al mult promisei restucturări a administraţiei publice, nu este exclus ca CE să decidă în 2025 suspendarea fondurilor europene, atât cele clasice, cât şi cele prin PNRR.
