„Există o întrebare simplă pe care ar trebui, măcar acum, după știrile acestei dimineți, să și-o pună orice român. În urmă cu trei săptămâni, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, fără să consulte partidele — iar liderii PNL au aflat din presă, când au început să le sune telefoanele. Astăzi, Tomac s-a retras, și exact același scenariu s-a repetat cu Adrian Veștea: aceeași lipsă de consultare, aceeași surpriză, aceeași reacție de furie din partea celor care ar fi trebuit să fie parteneri de decizie. Dacă președintele României consideră că poate desemna premieri fără consultări reale, ignorând partidele și tratând regulile democratice ca pe niște recomandări facultative, cu ce autoritate morală le mai cere cetățenilor să respecte legea, Constituția și instituțiile statului?”, scrie, pe Facebook, Silviu Predoiu, fost şef al SIE.
„Exemplul trebuie să plece de sus. Întotdeauna. În campanie, despre candidatul Nicușor Dan ni s-a spus că reprezintă imaginea și garantul onestității. Întrebarea de astăzi este cum definește președintele Dan onestitatea. Ca primar general, a respectat doar regulile care i-au convenit și a ignorat fără ezitare pe cele care l-au încurcat. Ca președinte, nu are motive să procedeze altfel. Când voința politică exprimată de cetățeni îi este utilă, o invocă solemn. Când nu îi convine, găsește explicații, reinterpretări și scurtături. Astăzi vedem, pentru a doua oară în trei săptămâni, același model.
Poate că domnul Nicușor Dan, în sistemul său de referință atât de personal, este convins că are dreptate. Problema este că democrația nu funcționează pe principiul “eu știu mai bine”. Funcționează pe reguli, proceduri, consultare și, mai ales, respect față de cei care reprezintă milioane de alegători.
Eu mai am o întrebare. Cei care l-au promovat, l-au apărat și l-au aplaudat necondiționat în campania electorală înțeleg acum cât de superficial au judecat oferta electorală? Înțeleg acum că între “omul nostru” și “omul potrivit pentru funcție” poate exista o diferență uriașă? Sau vom continua să ne încăpățânăm să vedem în orice derapaj o “strategie”, în orice improvizație o “reformă” și în orice încălcare a cutumelor democratice “curaj politic”?
Istoria ne arată că regulile democratice nu dispar peste noapte. Ele sunt erodate puțin câte puțin. Prin excepții. Prin justificări. Prin lideri care ajung să creadă că sunt mai importanți decât instituțiile pe care le conduc. Când vom înțelege că încălcarea regulilor democratice este la fel de gravă și periculoasă când o fac “băieții buni” și “ai noștri” ca și atunci când o fac “băieți răi”, “ai lor”?
Iar când cineva atrage atenția asupra acestor lucruri, așa cum eu o fac de mult timp, este etichetat imediat drept “problemă”, “antioccidental”, “rigid”.
Adevărata problemă a momentului nu este Adrian Veștea, după cum cea a zilelor trecute nu a fost Eugen Tomac. Ei sunt doar efecte colaterale.
Adevărata problemă este că, în numai trei săptămâni, președintele României ne arată de două ori că își înțelege funcția exact așa cum înțelegea și Primăria Capitalei: regulile sunt obligatorii pentru ceilalți și negociabile pentru el.
Un președinte care ajunge să creadă că se află deasupra regulilor nu mai este soluția. El devine problema. Pentru că o țară nu se construiește pe preferințele unui om, indiferent cât de popular este la un moment dat — ci pe reguli, pe proceduri, pe respectul față de instituții. Iar un președinte care le ignoră de două ori în trei săptămâni nu mai are nevoie de explicații. Are nevoie de o oglindă. Iar noi trebuie să fim oglinda aceea, căci partidele “mari” par să își fi uitat de mult acest rol.
P.S. – Să lăsăm PNL-ul să își regleze singur conturile cu președintele — după anii mulți de supunere necondiționată față de ocupanții fotoliului de la Cotroceni iată că acum vine și nota de plată. Aici discutăm despre altceva: despre președintele României, nu despre un partid”, spune Predoiu.
