„Imaginile confruntării de la Tribunalul Constituțional din Varșovia sunt un avertisment care merită privit dincolo de disputa politică în sine. Tensiunile din Polonia nu au început ieri. Conflictul privind componența, legitimitatea și funcționarea Tribunalului Constituțional durează de peste un deceniu. Alternanțele la putere au schimbat protagoniștii și argumentele, fără să aducă o soluție acceptată și respectată. Astăzi, disputa a ajuns la suspendări contestate, intervenția poliției și îmbrânceli la intrarea în instituție”, scrie, pe Facebook, Silviu Predoiu, fost şef al SIE.
„În tot acest timp însă, cumva de neînțeles pentru noi, Polonia a continuat să se dezvolte spectaculos. Economia sa s-a dublat de la aderarea la Uniunea Europeană. Companiile poloneze și-au extins major prezența pe piața europeană, iar Varșovia a devenit una dintre cele mai influente voci ale Europei Centrale și de Est, cu un rol important în dezbaterile despre securitate, Ucraina și viitorul Uniunii. Tocmai această evoluție face situația de acum atât de relevantă. Succesul economic și influența externă nu garantează că o societate poate absorbi la nesfârșit conflictele dintre propriile instituții.
Ar fi pripit și hazardat ca un nespecialist în dreptul constituțional să împartă verdicte după câteva reportaje și declarațiile taberelor adverse. Există însă o problemă pe care o putem înțelege fără să pretindem că am soluționat dosarul juridic: riscul ca o confruntare instituțională să declanșeze reacții pe care inițiatorii ei nu le mai pot controla. Evenimentele din Polonia au cauze proprii. Dar se desfășoară într-o Europă traversată de proteste, contestări politice și nemulțumiri sociale. Motivele diferă de la o țară la alta, însă presiunea costului vieții, nesiguranța și sentimentul că decidenții nu ascultă se regăsesc în multe dintre ele.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, impactului confruntărilor din Orientul Mijlociu, șocurile energetice, scumpirile acumulate și incertitudinea economică au apăsat asupra societăților europene. Reducerea inflației nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile de dinainte. Iar creșterea economică, acolo unde există, nu oferă automat fiecărei familii siguranța zilei de mâine.
În asemenea condiții, o decizie prost pregătită, o demonstrație de forță sau o provocare politică pot mobiliza nemulțumiri care depășesc cu mult obiectul disputei inițiale. Nimeni nu iese în stradă doar pentru o procedură de numire. Iese pentru factura de la sfârșitul lunii, iar instituția contestată este doar pretextul identificat. Oamenii pot ajunge în stradă din motive diferite, iar o confruntare punctuală poate deveni cu ușurință locul în care se descarcă frustrări acumulate în ani. Asta nu face însă violența inevitabilă și nici nu o justifică. Face doar mai mare responsabilitatea celor care decid și a celor care cheamă la mobilizare.
O greșeală care, în alte împrejurări, s-ar fi încheiat cu explicații publice și una-două demisii poate avea astăzi un cost mult mai mare: ciocniri violente, instituții blocate și rupturi sociale greu de reparat.
Acesta este avertismentul pe care ar trebui să-l reținem din ceea ce se întâmplă în Polonia. Pentru București, semnalul este cu atât mai sever: dacă nici succesul economic al Poloniei nu oferă protecție împotriva unei asemenea escaladări, pe ce se bazează liniștea politicienilor români când, într-o societate deja tensionată, tratează răbdarea oamenilor ca pe o resursă inepuizabilă?”, spune Predoiu.
