Sinusoida succesului politic
La o primă vedere bâlciul lansărilor de campanii conferă partidelor politice amăgirea startului.Fiecare partid se vede câștigătorul campaniei, însă pe 26 mai se va vedea calitatea electoratului român.Alegerile europarlamentare nu au nicio miză pentru 75% din populația cu drept de vot, mai ales că pe liste domină deja micile dinastii politice românești.
Aceste dinastii politice de tipul gintei determină potențialii alegători să rămână acasă deoarece candidaturile lansante cu atâta pompă arată de fapt sărăcia rezervelor de cadre a tuturor partidelor politice.
Conform conceptului autohton frica păzește bostănăria, prezența pe listă a soțiilor, mătușilor, unchilor, nepoților și nepoatelor indică refacerea fanarului de altă dată în variantă nebizantină și am văzut ce înseamnă prezența lui popa Tokes sau al lui Adrian Severin și de ce nu al lui Becali sau al lui Vadim care nu au ratat ocazia de a exploata halvița înainte de a sluji țara.Cu atât mai mult performanța celor care au fost și vor să mai rămână nu este recunoscută la niciun nivel astfel încât să-i determine pe români să vină la vot ca să-i aleagă din nou.
Mai grav este faptul că relațiile dintre cele două palate ale politicii românești s-au aflat în contextul sinusoidei politice la maximul obedienței în perioada guvernării PDL dar și la maximul încordării în perioada guvernărilor liberale și USL.
Românii nu mai cred în politicieni pentru că politicienii noștri, indiferent cum îi chemă și ce rol au, nu stau foarte bine decât la critica de partid.În rest par niște comedianți de bâlci care dau o jalnică reprezentație, mai ales în fața generației următoare, care știe deja că nu mai are ce aștepta de ei.
În consecință pe 25 mai activiștii de partid pot face ceva pentru partidele lor : să-i scoată pe toți aceia care le sunt prieteni la un vot precar care va fi însușit ulterior ca o lecție dar care va genera pentru următorii cinci ani componența garniturii politice pentru Bruxelles.Pentru că la finalul anului va fi ales președintele țării ar fi bine dacă forțele politice, așa criticate și lipsite de încredere cum sunt, să facă un pact național ca să se poată realiza și schimbarea constituției și regionalizarea țării-ingrediente fără de care România nu mai are viitor.Dacă se va merge pe aceeași organizare românii vor deveni adepții unui stoicism extrem care vor transforma țara într-o republică neguvernabilă, așa cum a fost în ultimii zece ani, când dictatura națională a fost înlocuită de o multitudine de mici dictaturi locale.Ar mai fi nevoie de ceva : delimitarea mandatelor executive la maxim două, de eliminarea din structurile puterilor locale a clanurilor familiare, de obligarea primarilor și vice-primarilor de a demisiona de la conducerea partidelor pe timpul mandatelor executive și în mod firesc de pierderea mandatului dublată de interzicerea candidaturii pe o perioadă de cinci ani din partea altui partid politic.Tratată astfel clasa politică nu ar fi atât de tumorală ca astăzi și nu ar fi generatoare de crize.
Nota bene în felul acesta tinerii valoroși ar ajunge să conducă națiunea în locul oportuniștilor și cățeilor care se amestecă în destinele naționale periclitând prestigiul națiunii române.
