„”Cine este Călin Georgescu? Cînd cineva citește informațiile din mass-media mainstream despre cîștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, primește, în esență, doar două informații – extremist de dreapta și candidat prorus. În presa occidentală, prin accentuarea acestor două teme, se încearcă crearea imaginii unui individ limitat, care nu cunoaște lumea sau limbile străine, care, după căderea Cortinei de Fier, nu a reușit să se afirme și astfel s-a agățat de naționalism și de Rusia. Această spălare tradițională a creierului prin mass-media este uneori completată cu atacuri la adresa „votanților proști””, scrie siteul ceh de analize politice ”Argument”, potrivit inpolitics.ro.
„”Și acum propaganda încearcă să creeze impresia că alegerile din România ar fi fost cîștigate chiar și de un „robot prorus”. În realitate, însă, persoana lui Călin Georgescu este mult mai complexă, iar multe dintre narațiunile despre el sunt inexacte. Călin Georgescu prezintă, într-adevăr, multe opinii controversate și problematice, cu care nu sunt de acord, dar este vorba despre o persoană cu poziții cu adevărat autentice – chiar dacă deseori exagerează cu poza sa de luptător împotriva sistemului.
După 1989, Călin Georgescu a petrecut mult timp în Occident, în SUA, Marea Britanie, dar mai ales în Austria. În timpul exercitării funcțiilor în cadrul ONU, a vizitat și țări din așa-numitul Sud Global, în special în Africa. Vorbește mai multe limbi străine, nu doar romanice, iar interviurile sale în engleză se diferențiază cu adevărat de automatele prezidențiale de clișee pe care le cunoaștem și din Slovacia(…)
Alegerile prezidențiale din România s-au transformat în ultimele luni într-o serie de absurdități, fiecare dintre ele generînd inevitabil necesitatea alteia. Prin decizia CCR nr. 32/2024 din 6 decembrie privind anularea primului tur al alegerilor, a început un lanț de evenimente care nu putea rămîne fără alte consecințe. Interesant la această decizie este însă cît de rapid s-au dovedit greșite premisele de la care au pornit judecătorii constituționali în luarea deciziei. Motivul anulării alegerilor a fost presupusa influențare a alegătorilor și crearea de profiluri false prin rețeaua socială TikTok, dar, conform altor descoperiri, acestea nu ar fi provenit de la candidatul independent Călin Georgescu, ci de la PNL aflat la guvernare, al cărui candidat a terminat pe locul cinci în alegerile anulate.
După dezvăluirea acestei erori, sau poate a manipulării din partea serviciilor secrete, șansele lui Călin Georgescu au crescut și mai mult, în special din cauza sentimentului general de nedreptate pe care decizia CCR l-a provocat. Dacă al doilea tur al alegerilor s-ar fi desfășurat la termenul normal, pe 8 decembrie 2024, alegătorii nehotărîți s-ar fi putut înclina spre contracandidata mainstream a lui Călin Georgescu, Elena Lasconi; însă, la alegerile repetate din mai, s-ar putea alătura lui Călin Georgescu tocmai datorită poziției sale de „victimă a sistemului”(…)
În ansamblu, se poate constata că evoluția din jurul alegerilor prezidențiale a arătat în ce panică se află elitele „vechii Românii”. Ele știu că încrederea publicului în ele scade, iar în vremuri de schimbări geopolitice viitorul lor este incert(…)
Evident, eliminarea unui critic al UE sau al ONU din alegeri convine foarte mult nu doar oligarhiei românești, ci și celei de la Bruxelles, și este cu adevărat interesant că Comisia Europeană (CE) a decis să nu comenteze excluderea lui Călin Georgescu. Probabil nu mai este nevoie să repetăm cu cîtă ardoare emoțională au atacat comisarii CE Ungaria și Slovacia pentru presupuse încălcări ale principiilor democrației și statului de drept. Totuși, eșecurile grave în cazurile guvernelor prietenoase sunt refuzate a fi văzute, deși este o temă serioasă, deoarece eliminarea principiilor democratice este într-adevăr un trend paneuropean, manifestîndu-se cel mai mult chiar la Bruxelles.
Desigur, în UE deficitul de democrație a fost o problemă și în trecut, iar Parlamentul European, singurul organ al UE ales direct, nu a devenit niciodată un parlament adevărat. A fost mereu o farsă parlamentară, în care deputații nu aveau nici măcar inițiativă legislativă. Așa funcționează totul și astăzi, ba mai mult, în ultimii ani situația s-a înrăutățit: CE a concentrat o putere enormă, atît prin achiziția de vaccinuri, cît și prin noile proiecte de armament. Prin aceste măsuri, transferă constant resurse publice uriașe către concerne private farmaceutice sau de armament, deseori neeuropene, iar oligarhia din instituțiile politice profită nu puțin de pe urma acestui lucru.
Trendul oligarhizării nu afectează doar instituțiile UE, ci și marile state naționale. Președintele Emmanuel Macron este renumit pentru legăturile sale oligarhice, iar alegerea lui Friedrich Merz, colaborator de lungă durată al gigantului global de investiții BlackRock, ca și cancelar german, amplifică și mai mult acest trend. Este interesant și cît de ușor au acceptat-o oligarhia financiară și birocratică de la Bruxelles pe „mussoliniana” prim-ministră italiană Giorgia Meloni, în timp ce față de extremistul de dreapta din România exprimă o profundă repulsie. Se pare că, pentru forțele economice și politice conducătoare din UE, dezacordul său cu oligarhizarea este un păcat mai mare decît extremismul de dreapta. Cel mai grav, însă, este că în cazul lui Călin Georgescu s-a demonstrat din nou cît de puțin importante sunt principiile democratice pentru Europa actuală”, mai scrie ”Argument”, conform inpolitics.ro.
