marți, iunie 28, 2022

Situaţia reală a Complexului Energetic Oltenia! Cât a costat influenţa politică!?

EXCLUSIV

Situaţia reală a Complexului Energetic Oltenia!

Cât a costat influenţa politică!?

  • 1,6 miliarde de lei au costat CE Oltenia influenţele politice asupra deciziilor!

   Ecopolitic Media a intrat în posesia datelor financiare ale companiei în primele 6 luni ale acestui an şi vă vom arăta situaţia comparativă cu aceeaşi perioadă a anilor 2014 şi 2015.

Situaţia reală a Complexului Energetic Oltenia!

Complexul Energetic Oltenia este una dintre cele mai mari companii energetice din România, ca cifră de afaceri(în 2015- 2,7 miliarde de lei ) şi cea mai mare prin prisma numărului de angajaţi, 15 000. CEO este compania care asigură aproximativ 30% din energia necesară economiei româneşti, având un rol strategic în siguranţa energetică naţională. Sistemul energetic şi minier din Oltenia a fost reorganizat sub cupola Complexului Energetic Oltenia în 2012, cu gândul unei revigorări. S-a produs însă exact opusul, compania a rămas ca şi până atunci principala sursă de bani pentru grupurile de interese, iar minerii şi energeticienii au rămas şi ei masa de manevră în ziua alegerilor. Acum, un guvern care se vrea apolitic, încearcă să scoată CEO din această zonă. Tot ce a reuşit a fost ca timp de 5 luni, să impună un director din afara judeţului Gorj, dar şi al întregului sistem din zonă, pe Laurenţiu Ciobotărică, pe care grupurile de interese l-au îndepărtat cu un dosar penal, pe un subiect mai mult administrativ. Acesta a rămas insă director financiar în cadrul companiei.

1,6 miliarde de lei au costat CE Oltenia influenţele politice asupra deciziilor!

   În 2012, când a luat fiinţă Complexul Energetic Oltenia, compania a obţinut un profit de 118 milioane de lei. A fost primul şi ultimul an, când societatea a reuşit să termine pe profit un exerciţiu financiar. Cauzele care au condus ca în 2013, 2014 şi 2015 compania să înregistreze pierderi cumulate de 1,6 miliarde de lei, ţin mai mult de influenţele politice asupra deciziilor, decât de probleme legate de piaţa de energie sau alte reglementări. La scurt timp după înfiinţarea CEO, a fost numit director general, Laurenţiu Ciurel, consilier judeţean PSD la acea vreme, şi unul dintre apropiaţii lui Victor Ponta. Legătură care ar putea explica faptul, că deşi a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general, prin ordonanţa 109, care deşi urmărea depolitizarea companiilor de stat, cel care a ocupat postul a fost tot Laurenţiu Ciurel.

Perioada politică vs. perioada apolitică

ceo21

Ecopolitic Media a intrat în posesia datelor financiare ale companiei în primele 6 luni ale acestui an şi vă vom arăta situaţia comparativă cu aceeaşi perioadă a anilor 2014 şi 2015. Greşelile făcute în perioada în care politicul a avut o influenţă majoră asupra deciziilor pe care directorul CEO le-a luat au fost:

 

 

  1. Vânzarea de cărbune către CET- urile din ţară care deja aveau datorii mari către compania de la Târgu Jiu.
  2. Preluarea Termocentralei de la Brăila care genera deja pierderi pentru Consiliul Judeţean din zona, de către CEO, pe filieră politică, Bunea Stancu-Victor Ponta-Ion Călinoiu-Laurenţiu Ciurel, toţi colegi de partid. Aceasta termocentrală nu a produs nici măcar un MW pentru Complexul Oltenia, în acest moment căutându- se soluţii pentru valorificarea activelor.
  3. Externalizarea carierei Alunu – Berbeşti din Vâlcea a fost o altă greşeală, întrucât acest transfer de afacere, a generat o pierdere pentru CEO de peste 100 de milioane de lei.
  4. Finanţarea echipelor de sport din Gorj, întrucât banii ajungeau pe această filieră la oameni politici sau presă.
  5. Atribuirea unor contracte firmelor de casă şi ocolirea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice.
  1. Sute de angajări pe criterii politice, promovări şi creşteri salariale.

O dată cu căderea guvernului Ponta şi numirea Guvernului Cioloş, la Complexul Oltenia a fost promovat pe funcţia de director general, Laurenţiu Ciobotărică. Acesta a venit din sistemul privat şi nu avea nicio legătură politică. Este motivul pentru care a putut să ia decizii neinfluenţate politic, dar care au deranjat:

  1. Stoparea finanţării echipelor de sport.
  2. Constituirea de provizioane privind creanţele neîncasate de la CET- uri, lucru care până atunci nu s- a întamplat pentru că ducea la pierderi şi mai mari ale companiei si ieşea la iveală managementul defectuos. Din acest motiv, niciodată situaţia reală a companiei nu a fost cunoscută.
  3. Nu a mai fost livrat cărbune societăţilor care nu plăteau.
  1. A realizat un plan de restructurare a companiei, care nu a fost pus în aplicare până acum, dar pe care Ministerul Energiei vrea să îl menţină şi să îl pună în practică viitoarea conducere.
  2. A achiziţionat certificatele de CO2 direct de pe bursă, la un pret mai mic decât au fost achiziţionate până atunci de la o anumită firmă, obţinând economii de peste 100 de milioane de lei.

Toate aceste decizii luate de un manager fără influenţe politice, au avut urmări benefice, profitul din exploatare, obţinut de companie după primele 6 luni ale anului 2016, fiind de peste 30 de milioane de lei. Deşi nu este mare, luând în considerare cifra de afaceri este prima dată, în ultimii 3 ani, când CEO, obţine profit. De remarcat este că acest profit a fost înregistrat, în condiţiile înregistrării în contabilitate a provizioanelor privind certificatele de CO2 pentru producţia de energie aferentă fiecărei luni din acest an. Un alt aspect care a condus la obţinerea unui profit din exploatare, a fost o mai bună gestionare a cheltuielilor, acestea fiind menţinute sub nivelul veniturilor, evitându -se pe cât posibil o situaţie prezentă în companie în perioada anterioară, când energia era vândută sub costuri. Astfel, au fost reduse cheltuieli cu o valoare de aproximativ 250 de milioane de lei.

Creantele şi datoriile CEO

datori

Valoarea creanţelor neîncasate a scăzut în 2016 cu aproape 12 % faţă de 2014 şi cu peste 20 % faţă de 2015. Acest fapt a condus şi la o scădere a datoriilor pe care compania le are la bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale şi furnizori. Astfel, după primul semestru al anului 2016, CEO mai avea datorii la bugetul de asigurări sociale puţin peste 5 milioane de lei, bani care au fost achitaţi în luna iulie. Per total, datoriile companiei au scăzut cu aproape 40 de milioane de lei, faţă de primele 6 luni ale lui 2014 şi cu 4 milioane de lei faţă de primul semestru din 2015. Din totalul datoriilor, 62% sunt datorii curente, cu scadenţa sub 30 de zile şi aproximativ 20% sunt cu scadenţa între 30 şi 60 de zile. Având în vedere că în general, termenele de plată prevăzute în contractele pe care CEO le încheie cu furnizorii sunt de 60 de zile, putem spune că doar o mică parte din datorii sunt restante.

În ceea ce priveşte situaţia creditelor, în primele 6 luni ale anului 2016, CEO a achitat la zi ratele la creditele existente şi nu a contractat credite noi. Mai mult, a redus liniile de credit cu o valoare de 55 de milioane de lei, ceea ce va conduce la o scădere a cheltuielilor cu dobânzile. Per total, plăţile efectuate pentru rambursarea creditelor, inclusiv a liniilor de credit s- a ridicat în primul semestru al anului 2016 la peste 228 de milioane de lei. Pentru prima dată, anul acesta conducerea CEO nu mai spune că îi bat băncile la uşă din cauza situaţiei finainciare proaste, aşa cum se întâmpla pe vremea lui Laurenţiu Ciurel şi asta se datorează , fostului manager Laurenţiu Ciobotărică, actualemente director financiar.

Activitatea minieră, restrânsă

miniera

Deşi din punct de vedere financiar compania este stabilă, o vulnerabilitate care ar putea duce la creşteri de cheltuieli în perioada următoare vine din zona minieră. Divizia Minieră a Complexului Energetic Oltenia este condusă în continuare de un fost consilier judeţean PSD, numit director o dată cu Laurenţiu Ciurel, tot prin ordonanţa 109 şi pe care conducerea Ministerului Energiei pare să îl agreeze în continuare. Vulnerabilităţile din zona minieră, provin din faptul că nu au fost rezolvate problemele legate de exproprieri, multe fronturi de lucru fiind blocate, şi din nerespectarea tehnologiei de excavare, astfel că în acest moment raportul de descopertă este scăzut mult sub gradul optim. Pentru a reveni la un raport de descopertă optim, compania va fi nevoită să facă cheltuieli suplimentare, lucru care va fi reflectat în preţul de cost al cărbunelui şi implicit în preţul vânzării energiei. Descoperta minieră a scăzut cu aproape 30% faţă de 2014 şi cu peste 26% faţă de 2015.

Avand în vedere faptul că majoritatea CET -urilor din România se află în faliment sau în insolvenţă, iar altele au schimbat soluţia de producere a energiei de la cărbune la gaze, vânzarea de cărbune va cunoaşte o contracţie substanţială în anii următori. Deja începând cu 2016, Complexul Energetic Oltenia a folosit aproape exclusiv cărbunele produs pentru consum propriu.

Viitorul CEO e în mâinile Ministerului Energiei

victor-grigorescu-energie

      Dacă factorii de decizie, Ministerul Energiei, sindicatele, nu conştientizează necesitatea limitării influenţelor politice, vulnerabilităţile din zona minieră, redimensionarea companiei de la Târgu Jiu şi nu vor pune în aplicare planul de eficientizare şi restructurare făcut de Laurenţiu Ciobotărică, fostul manager al CEO, societatea va reveni în zona de pierderi majore din anii precedenţi, ceea ce va conduce pe termen mediu la imposibilitatea evitării insolvenţei.

Concluzia este că deşi producţia de energie din primul semestru al anului 2016 a fost la un nivel similar primelor 6 luni din 2014 şi 2015, conducerea apolitică a companiei a reuşit o reducere a cheltuielilor cu aproape 290 de milioane de lei faţă de 2015 şi cu peste 335 de milioane de lei faţă de 2014.

Rămâne de văzut cum va încheia CEO anul acesta, deoarece noul director general, Ionel Ilie, nu este străin de factorul politic.

ecopolitic.ro

spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Campanii publicitare
    sales banner