Soluțiile propuse de fostul ministru al Finanțelor și Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, pe tema crizei din energie – a exploziei prețurilor, au fost cuprinse în Rezoluția „Independența energetică a României” și adoptate la Congresul extraordinar al AUR.
Teodorovici a transmis încă din februarie, când a fost invitat la o Conferință organizată de AUR având ca temă problema prețurilor din energiei, că o să vină cu o soluție pe care i-o va da lui George Simion sa o promoveze mai departe.
Printre soluțiile propuse de către Eugen Teodorovici și adoptate la Congresul AUR de azi:
- Înfiinţarea ,,coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar (indiferent de procentul părților sociale deținute de acesta). Stabilirea „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi, implicit, nivelul de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită de lege.
- Revenirea imediată, pe o perioadă determinată – până vor apărea condiții de concurență reală – la piața reglementată, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege şi taxarea suplimentară substanțială a acestuia peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).
Rezoluția „Independența energetică a României și respingerea agresiunii Federației Ruse asupra Europei”, adoptată la Congresul extraordinar al AUR:
1. Tragerea la răspundere a celor care au provocat majorarea artificială a preţurilor la energie şi gaze naturale.
2. Revenirea imediată, pe o perioadă determinată – până vor apărea condiții de concurență reală – la piața reglementată, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege şi taxarea suplimentară substanțială a acestuia peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).
3. Înfiinţarea ,,coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar (indiferent de procentul părților sociale deținute de acesta). Stabilirea „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi, implicit, nivelul de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită de lege.
4. Repunerea în funcţiune, fără întârziere, a tuturor capacităţilor de producţie a energiei electrice, inclusiv a celor pe cărbune, şi demararea de urgenţă a unor investiții în tehnologii moderne care reduc semnificativ gradul de poluare.
5. Finalizarea în regim de urgenţă a tuturor investițiilor începute în capacități de producere a energiei electrice.
6. Construcţia reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă şi de noi centrale nucleare pe râurile Siret, Mureş (în zona Lipova) şi Someş (în zona Dej).
7. Deschiderea, în cel mai scurt timp, a exploatărilor de gaze naturale în perimetre noi pentru a putea compensa imediat volumele importate din Federația Rusă.
8. Crearea, în regim prioritar, a cadrului necesar pentru exploatarea eficientă a gazelor naturale din Marea Neagră, în interesul poporului român.
9. Utilizarea gazelor naturale din Marea Neagră ca sursă alternativă de energie la gazele rusești și susținerea prioritară a unor programe de sprijin pentru crearea condițiilor ca aceste resurse să fie absorbite de piaţa internă, cum ar fi extinderea rețelelor de distribuţie sau industria chimică.
10. Demararea imediată a unor proiecte de investiții în capacități noi de producere a energiei electrice și sprijinirea activă a unor astfel de proiecte. Alocarea şi asigurarea, la prima rectificare bugetară, a bugetelor necesare începerii în acest an a construcţiei tuturor acestor obiective strategice.
11. Modificări în legislația de protecţie a mediului pentru a nu mai permite unor organizaţii şi persoane aflate în slujba unor interese străine să blocheze în instante construcția unor hidrocentrale finalizate în proporție de peste 90% sau a unor segmente de autostrăzi.
Totodată, la nivel european, România trebuie să renegocieze de urgenţă Planul de rezilienţă şi redresare, iar instituţiile europene trebuie să regândească piața de energie pentru ca statele membre ale UE să nu mai poată fi şantajate de grupuri de interese externe, dar și interne. Planurile păguboase Green Deal sau Fit for 55 trebuie oprite de urgență şi înlocuite cu programe serioase de protejare a mediului, care includ activitatea umană ca o normalitate.
