În perioada 14 septembrie – 5 octombrie, Universitatea din Bucureşti a realizat primul sondaj consistent privind rezilienţa naţională în România.
Cercetarea s-a desfăşurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universităţii din Bucureşti în cadrul unui proiect finanţat prin grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1076 şi a fost implementată de INSCOP Research.
Aşa cum arată prof. univ. dr. Dragoş Paul Aligică în legătură cu instrumentul construit de cercetătorii Universităţii din Bucureşti, „avem de acum înainte la dispoziţie un instrument naţional la standardele frontierei cercetărilor internaţionale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul şi astfel să putem construi – alături de indicatorii naţionali deja cunoscuţi privind economia, democraţia sau opţiunile electorale – şi o serie de date statistice şi o bază de date privind aspecte esenţiale ale rezilienţei naţionale. Evoluţiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm şi să înţelegem diferitele aspecte social-economice şi de guvernanţă care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie în puncte forte pentru societatea noastră, dacă şi când vom fi confruntaţi cu şocuri sau turbulenţe majore interne sau externe”.
Astfel, rezultatele cercetării evidenţiază principalele îngrijorări şi ameninţări percepute de cei intervievaţi:
* extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%
Întrebaţi în ce măsură sunt îngrijoraţi de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participaţii la sondaj spun că sunt foarte îngrijoraţi de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijoraţi, 19,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 7,5% destul de puţin îngrijoraţi, iar 6,3% deloc îngrijoraţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eşantion.
Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populaţie: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului), respectiv din regiunile Vest şi Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat şi locuitorii din Bucureşti sunt mai puţin îngrijoraţi decât restul populaţiei de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.
* situaţia economică a familiei proprii: 59%
20,4% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijoraţi, 25,3% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 10,3% destul de puţin îngrijoraţi, iar 5,3% deloc îngrijoraţi. 0,4% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Cercetarea evidenţiază faptul că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupaţie, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului) se declară foarte şi destul de îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. Se declară destul de puţin sau deloc îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.
* pericolul COVID la adresa sănătăţii: 33%
11,1% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor, 22,5% destul de îngrijoraţi, 27,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 15,8% destul de puţin îngrijoraţi, iar 21,9% deloc îngrijoraţi. 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Rezultatele studiului arată că sunt foarte şi destul de îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est şi Vest. Cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei din familii cu cel puţin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din regiunea Sud-Est sunt mai puţin îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor decât restul populaţiei.
De asemenea, rezultatele sondajului pun în evidenţă şi următoarele aspecte:
* 38% dintre cei intervievaţi consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parţial sau total;
* aproximativ 45% dintre participanţii la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% îşi exprimă dezacordul parţial sau total;
* o treime (34%) dintre cei intervievaţi crede că în caz de stare de urgenţă sau criză naţională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eşantion;
* peste jumătate dintre cei intervievaţi (52,6%) nu au încredere că în caz de criză naţională partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie, în timp ce 21,8% dintre respondenţi declară că sunt de acord, total sau parţial, cu afirmaţia „În caz de criză naţională, cred că partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie”;
* unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total;
* aproape 40% dintre români spun că atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează întotdeauna sau foarte des pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată;
* 28% dintre cei intervievaţi cred că în caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiaţi sau sinistraţi, 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total;
* aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate, 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la ţară, 12,1% la oraş, 27,3% atât la ţară, cât şi la oraş, 10,5% în altă ţară;
* unul din patru respondenţi (25%) spune că în ultimele şase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul;
* majoritatea populaţiei consideră că relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/naţionale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie
Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 utilizând metoda interviurilor faţă-în-faţă. Eşantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,6%, la un grad de încredere de 95%.
