Parlamentul European a publicat azi sondajul Eurobarometru din
primăvara anului 2023: cetățenii sprijină puternic democrația și
sunt la curent cu viitoarele alegeri europene.
Suntem cu un an înaintea următoarelor alegeri europene, iar interesul
publicului față de ele a crescut simțitor. 56% dintre cetățenii
europeni sunt interesați de următoarele alegeri europene, cu 6 puncte
procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile
europene precedente). În ceea ce privește interesul cetățenilor
români pentru următoarele alegeri europene, 61% dintre participanții
români la sondaj se declară interesați de alegerile pentru PE de anul
viitor.
Aproximativ două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că
probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna
viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul
Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an
înainte de alegerile europene precedente. 58 % dintre respondenți au
declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiții. Și
cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la
alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene.
64% dintre respondenții români declară că probabil ar vota dacă
alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului,
față de 60% în 2018.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat
următoarele despre rezultatele sondajului: „Alegerile contează.
Votul este șansa cetățenilor noștri de a susține chestiunile care
sunt importante pentru ei. Fac apel la toată lumea și, în special, la
tinerii noștri să meargă la vot și, astfel, să influențeze
direcția în care se va îndrepta Uniunea Europeană.”
Cum alegerile reprezintă piatra de temelie a oricărei democrații,
cetățenii europeni consideră că democrația este cea mai importantă
valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre
respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară. Ea
este urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel
mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).
54% dintre respondenții europeni și 52% dintre respondenții români
sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în
Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democrației în
Uniune, cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de
existența unor alegeri libere și corecte (70%), de libertatea de
exprimare (70%) și de respectarea drepturilor fundamentale (66%).
Totodată, sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării
și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației,
cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare
(62%), diversitatea mass-media (56%) și de existența alegerilor libere
și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale
(54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt
luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele
politice și de lupta împotriva corupției.
Acum, după ce au trecut patru ani din legislatura actuală a
Parlamentului European, cetățenii recunosc rolul de lider jucat de
Uniunea Europeană în abordarea crizelor consecutive care au marcat
această perioadă. Vasta majoritate a cetățenilor europeni sunt
conștienți de impactul Uniunii asupra vieții lor de zi cu zi:
aproximativ șapte din zece cetățeni europeni (71%) împărtășesc
această opinie (62% dintre respondenții din România consideră că
acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi). Rolul
Parlamentului European este și el recunoscut: 62% dintre respondenții
din UE (55% din România) își amintesc că au auzit recent despre
Parlamentul European.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în
evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în
rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se
declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se
înregistrează și în rândul respondenților din România (69%).
Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia
(87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia
(45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție.
Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ
ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al
respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57%
dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe
(54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).
Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când
analizăm starea economiei și situația financiară a cetățenilor.
Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că le-a scăzut
nivelul de viață și se așteaptă ca acest lucru să continue în
anul următor. Alți 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului
de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în
următorul an. 47% dintre respondenții români au constatat deja o
scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru
să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și
așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții
europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt
mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei
generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni (60%
dintre respondenții din România) nu sunt mulțumiți de ceea ce a
făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.
În acest sens, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe
primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%).
Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea
schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea
de noi locuri de muncă (31%).
Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea
economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de
sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale (29%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului
2023 a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27
de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față
în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost
realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376
de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene au fost
ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
