Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că este absolut convins că Senatul va adopta luni, în plen, „cea mai bună formă posibilă” a celor două legi ale educaţiei, scrie Agerpres.
„Eu sunt absolut convins că luni vom adopta cea mai bună formă posibilă, în plenul Senatului, a celor două legi ale învăţământului. (…) Împreună cu colegii din Comisia de învăţământ vom putea face un efort, astfel încât să ajungem articol cu articol la cea mai bună variantă posibilă. Nu pretindem că este un ideal, dar punctul meu de vedere este că aceste legi sunt un important pas înainte, sunt un plus. Sunt convins că nu sunt un plus atât pe mare pe cât ne doream cu toţii, una din principalele constrângeri este finanţarea, nemulţumirile faţă de finanţare sunt iarăşi un lucru cât se poate de evident. Din păcate, avem şi această grevă a sistemului de educaţie care se suprapune exact peste procesul de adoptare a legilor educaţiei şi care are ca motiv tocmai slaba finanţare a educaţiei”, a spus Cîmpeanu, care este şi vicepreşedinte al Senatului, la conferinţa „Învăţământul superior din România, în faţa unor noi provocări”, organizată de DC News Media Group.
Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Nicolae Istudor, a menţionat că proiectul de lege privind învăţământul universitar, care se află la dezbateri în Parlament, este „mult mai bun” şi rezolvă foarte multe probleme, în comparaţie cu legislaţia actuală.
„Există două motive pentru care spun acest lucru – faptul că această lege a fost supusă dezbaterii şi am avut posiblitatea să ne spunem toţi punctul de vedere, nu ştiu dacă toate au fost luate în calcul sau nu, deci nu a mai fost o asumare guvernamentală cum s-a întâmplat cu vechea lege, şi, respectiv, la ea au lucrat oameni de ştiinţă, oameni care cunosc problemele. Se vede în lege. Unul dintre aspectele pozitive din această nouă lege este faptul că am câştigat foarte mult la autonomie. Acesta este lucrul cel mai important. Este foarte important că s-a eliminat, fiind o lege specifică, restricţia de a bloca soldurile la final de an, pentru că riscam să nu ne folosim economiile pe care le strângeam în cursul anului. Avem posibilitatea să asigurăm premii pentru colegii noştri care sunt preocupaţi de cercetare, premiile erau excluse din lege, nu aveam voie să acordăm premii, luam noi măsuri care erau legale, dar plăteam în timp. Alt aspect pozitiv este posibilitatea înmatriculării studenţilor străini până la finalul semestrului. Studenţii străini primeau greu acele scrisori de acceptare”, a afirmat Istudor.
Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, a subliniat că noua lege a învăţământului universitar este una „perfectibilă, ca orice lucru”, dar este un pas înainte în educaţie.
„Cu siguranţă zona financiară este una importantă şi o vedem în tot ce înseamnă partea de fonduri europene, de PNRR, de logistică, de infrastructură, de zona de digitalizare, dar educaţie de calitate nu se poate face fără dascăli, de aceea sunt solidar cu demersul colegilor profesori şi dascăli în obţinerea unui venit salarial decent, normal, care într-adevăr să pună într-o poziţie socială această meserie, pentru că, indiferent cât am investi în orice altceva decât în dascălul de la ore, nu vom putea spera la un învăţământ de calitate. Cu siguranţă sunt păreri pro şi contra acestei idei, vorbim şi de calitatea corpului profesoral, dar să nu uităm, şi vă spun din experienţa unei universităţi comprehensive, care generează în final meserii pedagogice şi didactice, cei mai buni absolvenţi ai acestor universităţi nu îmbrăţişează meseria de profesor sau de dascăl. De ce nu fac acest lucru? Pentru că s-ar putea să nu fie motivantă, să nu fie bine poziţionată social, financiar şi material şi munca acestor oameni, inteligenţa lor, pregătirea lor să nu fie preţuite într-un mod real, şi atunci aleg alte căi profesionale, iar în învăţământ vin acei absolvenţi care nu neapărat sunt foarte bine pregătiţi”, a spus Pirtea.
Rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Luminiţa Popescu, a atras atenţia asupra unei probleme a învăţământului românesc – reducerea populaţiei şcolare.
„Cred că legea în discuţie şi legislaţia secundară care va trebui adoptată ar trebui să ofere cel puţin câteva soluţii la nişte probleme pe care trebuie să le dezbatem mai mult.(…) Am în vedere aici o primă provocare, o problemă a învăţământului românesc, reducerea populaţiei şcolare care nu mai este un lucru de neglijat. În 2021, 2022 am avut o scădere a numărului de elevi cu vreo 22.500 faţă de anul anterior, în învăţământul universitar cu vreo 6.500 de studenţi mai puţin decât în anul anterior şi trendul este acelaşi, descendent. Îmbătrânirea populaţiei şi scăderea populaţiei este iarăşi un factor care nu mai poate fi deloc neglijat, şi când vorbim de asta trebuie să avem în vedere atât factorul demografic, cât şi migraţia internaţională. (…) Problema abandonului şcolar şi a abandonului universitar, pare că nu găsim soluţii la problemele astea, deşi avem şi cred că a început să se aplice programul naţional de reducere a abandonului şcolar şi vedem că prin lege se înfiinţează programul naţional de reducere a abandonului universitar şi acesta este un lucru foarte bun”, a declarat Luminiţa Popescu.
