Un număr de 12.900 de elevi din învățământul profesional în sistem dual sunt expuși riscului de abandon școlar, atrage atenţia VoHub – coaliția pentru promovarea învățământului profesional dual în România.
Aceasta este una dintre concluziile unei reuniuni, organizate în aceste zile de coaliţia VoHub, cu privire la impactul pandemiei cu COVID-19 asupra învățământului profesional în sistem dual. La întâlnire au participat peste 70 de profesioniști activi în domeniu reprezentând Comisia Europeană, Ministerul Educației și Cercetării, ambasade, camere de comerț bilaterale, ONG-uri, cadre didactice, administrație locală și sectorul privat.
Jeroen Jutte, șeful de unitate al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței De Muncă, Politici Sociale și Incluziune a Comisiei Europene a subliniat importanța sistemului educațional dual, iar Comisia a recomandat României să crească relevanța pe piața muncii și calitatea educației și formării profesionale, a precizat un comunicat de presă al organizatorilor.
Potrivit acestuia, Comisia este pregătită să sprijine România în eforturile sale de a îmbunătăți sistemul educațional dual în anii următori, prin intermediul Fondului Social European. El a mai spus că parteneriatele eficiente între părțile interesate private și cele publice vor fi foarte importante pentru creșterea atractivității învățământului profesional dual.
Ministerul Educației și Cercetării a precizat, la rândul său, că învățământul profesional în sistem dual trebuie reorganizat în ceea ce privește stagiile de practică pentru a asigura sănătatea copiilor. Pe parcursul acestui proces, companiile trebuie să ajusteze modul în care vor asigura aceste activități ceea ce vor genera resurse suplimentare.
„Scopul nostru inițial era să începem din septembrie cursuri de formare profesională pentru industria ospitalității, sub franciza Ecole hoteliere de Lausanne. Din păcate, lucrurile nu mai sunt atât de clare în acest moment, pentru ca industria ospitalității este grav afectată de măsurile de prevenire a epidemiei și nu cred că este capabilă, fără un sprijin financiar substanțial din partea autorităților naționale sau a Comisiei europene, să suporte proporțional cheltuielile de pregătire a forței de muncă. In plus, pentru ca noi să putem începe să oferim programe de învățământ dual, este necesar să avem garanția că practica profesională poate fi organizată la agenți economici; or, în acest moment, reprezentații industriei ospitalității nu pot garanta acest lucru, pentru că nu este clar în ce fel și când vor fi ridicate restricțiile pentru ca agenții economici să își poată reîncepe activitatea. Deci, pe lângă sprijin financiar pentru promovarea formării profesionale, industriile au nevoie și de un cadru clar, cât se poate de predictibil, în care să știe că pot opera din nou cât de curând posibil. Și prin asta înțeleg ca în luna mai ar trebui luate toate aceste decizii. Abia apoi putem să reluăm discuțiile despre lansarea programelor noastre de învățământ dual în toamna acestui an. Altfel va fi un an pierdut, nu neapărat pentru noi, cât pentru tinerii care nu vor avea șansa să studieze și care riscă să îngroașe statisticile privitoare la abandonul școlar” susține Radu Szekely, reprezentant Winsedswiss education group, operator pe piața educațională din România.
Riscurile de răspândire a infecției cu virusul SARS-CoV-2 creează dificultăți de derulare a învățământului profesional în sistem dual.
Unul dintre actorii principali ai învățământului profesional în sistem dual este agentul economic. Mulți agenți economici au activitatea blocată și cu efecte grave asupra capacității lor financiare. Impactul se simte puternic în familiile care își puteau permite să le ofere o educație copilului cu ajutorul burselor oferite în acest sistem, bursa de la stat și bursa oferită de agentul economic. Sunt burse care le oferă acestor elevi dreptul la educație, la o profesie și o ieșire din sărăcie.
Riscurile la care suntem supuși ca țară sunt: creșterea ratei de abandon școlar, creșterea exploatării copilului în muncă și o scădere a numărului de specialiști pe piața muncii. Potrivit celui mai recent raport Eurostat, România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar. Ținta propusă statelor membre pentru 2020 este reducerea abandonului școlar, sub pragul de 10% iar România încă se află la 16,4%. Costurile de școlarizare sunt principalul motiv de abandon școlar în comunitățile marginalizate. Din cauza sărăciei lucie în care se zbat, mii de familii sunt incapabile să asigure școlarizarea pentru copiii lor.
Abandonul școlar are pe termen lung efecte negative asupra dezvoltării sociale şi creşterii economice. Inovarea şi creșterea economică se bazează̆ pe o forţă de muncă calificată: reducerea ratei mediei europene de părăsire timpurie a școlii cu un punct procentual ar oferi economiei europene, în fiecare an, aproape o jumătate de milion de potenţiali tineri calificat angajaţi în plus.
Peste 760 operatori își anunțaseră intenția de a deveni parteneri de practică, în creștere cu 10% față de anul școlar actual, în paralel cu o creștere de aproape 30% a ofertei de școlarizare. Dacă până acum pentru companii, deși foarte interesate de acest tip de școlarizare, provocarea cea mai mare a fost lupta cu mentalitatea, și anume că școala profesională este rezervată elevilor slab pregătiți, acum eforturile sunt canalizate spre menținerea angajamentului asumat față de elevii din sistemul dual. Mediului privat îi rămâne deci misiunea dificilă, dar și nobilă de a-i convinge pe elevi că a avea o meseria este una dintre cele mai importante lucruri în viață. La 14 ani, când tânărul adolescent nu simte încă importanța planificării vieții pe termen lung, părintele devine principalul partener de discuție. În echipă cu dirigintele și consilierul școlar, acesta are marea responsabilitate de a îndruma elevul către o meserie care îi poate asigura o viață independentă și care nu este, în mod iremediabil, finalul studiilor. De această dată, companiile au nevoie de sprijin pentru a-și continua misiunea.
Numărul total al elevilor înregistrați în învățământul dual este de 12.9081 iar cele 8.888 de locuri alocate în planul de școlarizare 2020-2021, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici parteneri ai unităților de învățământ, sunt în următoarele domenii de formare profesională:
- mecanică (peste 3.800 de locuri)
- turism și alimentație (peste 1.300 locuri)
- electric (peste 800 de locuri)
- electromecanică (peste 700 de locuri)
„Observăm industrii grav afectate de infecția cu virusul SARS-CoV-2 și care au nevoie de sprijin pentru a răspunde nevoilor educaționale și ale pieței muncii”, atrag atenţia reprezentanţii VoHub.
„VoHub vrea să fie, în primul rând, o voce pentru principalii beneficiari ai acestui tip de învățământ: elevii. Dorim să aducem în discuție situațiile care pot afecta bunăstarea elevilor și a familiilor lor. Am atins astăzi un subiect la care prea puțini s-au gândit în această perioadă și considerăm că trebuie să găsim soluții pentru agenții economici astfel încât să nu întrerupem traseul educațional al elevilor. Învățământul profesional în sistem dual este o reală oportunitate pentru prevenirea abandonului școlar și nu trebuie făcut cu intermitențe.”, arată Mihaela Sava (Sandu), Președinte Asociația Hands Across Romania, unul dintre fondatorii coaliției VoHub.
Coaliția este o voce pentru principalii beneficiari ai acestui tip de învățământ, elevii, și contribuie la consolidarea reputației învățământului profesional, în România. Pe agenda VoHub sunt îmbunătățirea cadrului legislativ specific, identificarea soluțiilor pentru formarea tutorilor, dezvoltarea curriculei, toate pentru a convinge elevii de oportunitatea învățării unei meserii.
Asociația Hands Across Romania, Fundația Schottner Servicii Sociale, Asociația Commit 2 Evolution, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, ENGIE Romania, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Grupul City Grill, WorldSkills, ECDL Romania sunt printre primii membri ai coaliției VoHub.
1 Datele furnizate de CNDIPT mai sus se referă la învăţământul de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică.
