„76%! Atâţia au trecut BAC-ul. Uau! Să destupăm şampania! Unii sunt aproape extatici! A crescut numărul absolvenţilor. Ura! Suntem pe calea cea bună! Suntem pe naiba! 2 din 3 elevi din mediul rural n-au obținut media 6 (de promovare). Din 50 de licee nu a reușit să iasă nici măcar unul cu bacalaureatul luat! Și nu spunem ce e mai important. Că, din cei 146.000 de elevi care au terminat clasa a 12-a, aproape un sfert nu s-a prezentat la examen! La nicio probă!”, scrie, pe canal33.ro, jurnalistul Radu Herjeu.
„Eu, recunosc, am o problemă mai ales cu aceştia din urmă. Cu ei şi cu cei care îi ţin în sistem „cu forţa” sau cu indolenţă, până când se pot spăla pe mâini de ei. Cu toţi cei care joacă acest teatru penibil şi găunos „de-a şcoala”. Voi vă prefaceţi că ne predaţi şi că vă interesează dacă am înţeles şi asimilat ceva, noi ne prefacem că venim pe la liceu ca să mimăm că suntem atenţi la ce spuneţi voi acolo. Iar părinţii se fac, la rândul lor, că sunt responsabili și-şi educă urmaşii, având grijă ca trecerea acestora prin şcoală să nu fie ca a raţelor prin apă!
Toată lumea iese în câştig: cadrele didactice îşi iau salariile, condiţionate aberant de numărul de înmatriculați, unele dau meditaţii aceloraşi elevi pe care ar trebui să-i pregătească la clasă, directorii îşi fac relaţii printre rudele hahalerelor nelăsate repetente, mămicuțele și tăticuții au pe cine da vina pentru eşecurile odraslelor, iar acestea din urmă mai stau niţel prin cluburi şi malluri pe banii babacilor. Când s-a vorbit despre condiționarea acordării alocației măcar de prezența la ore, dacă nu de rezultatele la învățătură, a sărit boborul de cur în sus! Văleu, dar banii ăia sunt un drept divin, pur și simplu pentru că existăm!
De ce? De ce trebuie trecuţi clasa, chiar dacă nu merită? De ce trebuie să închidem ochii şi să perpetuăm această şaradă falimentară pentru societatea românească? Ok, înţeleg, îi ţinem în şcoală până când cineva va fi în stare să le explice, iar ei vor ajunge la cvasimaturitatea necesară pentru a înţelege la ce e bună cartea. Dar la 16 ani, gata! Au depăşit vârsta la care încep să lucreze cu noţiuni, sau cel puţin aşa susţin psihologii, deci ar cam trebui să fie în stare să priceapă că ei nu fac un favor nimănui că se trezesc dimineaţa şi, din când în când, trec pe la liceu ca să-şi salute amicii, să defileze în noile ţoale de firmă, să se laude cu noul iphone şi să fumeze/vapeze în vreun colţ țigări sau jointuri.
Nu sunt în stare să asimileze un minim de informaţii? Asta e, cu genetica nu te pui! Nu vor s-o facă? La muncă! La săpat şanţuri! Sau la profesională, să deprindă o meserie, că nu-i nicio rușine! De ce trebuie finanţată nesimţirea? Mai mult. O astfel de abordare ar avea efecte benefice şi asupra celor care chiar vor să înveţe. Un număr mai mic de elevi ar duce la scăderea celui al dascălilor. Deci ar rămâne în sistem cei mai pregătiţi şi dedicaţi profesiei. Bașca, altfei predai cu 15 copii în față decât cu 30. Banii veniţi din impozite ar putea fi folosiţi mai judicios pentru salarii decente şi pentru dotări de secol 21. Iar cei care n-au ce căuta acolo să-şi găsească un loc în care să nu mai încurce pe nimeni, ci, dimpotrivă, să poată fi utili societăţii.
Statul ar trebui să-ţi garanteze accesul la educaţie, nu cel de a-ţi bate joc de sistemul de învăţământ şi de taxele celor care muncesc pentru a-ţi crea ţie condiţii să evoluezi intelectual. Nimeni n-ar trebui să fie obligat să cotizeze pentru ca emisiunile tabloide să se poată lăuda şi cu telespectatori „cu 12 clase”!”, scrie Herjeu.
