Franţa şi Turcia sunt ţările din Consiliul Europei unde suprapopularea carcerală este cea mai ridicată, cu 131 de deţinuţi la 100 de locuri, potrivit unui raport publicat marţi, informează un comunicat al instituţiei, transmite Agerpres.
Aceste date, compilate de Universitatea din Lausanne pentru organizaţia cu sediul la Strasbourg, provin de la începutul lui 2025. De atunci, autorităţile franceze au furnizat cifre mai recente care sunt şi mai alarmante, cu o suprapopulare carcerală estimată la 139,1% în aprilie 2026.
Consiliul Europei numără 46 de state membre, dar unele ţări precum Spania, Regatul Unit sau Bosnia au furnizat date pe regiuni.
Din cele 51 de administraţii penitenciare care au furnizat date, 14 numără mai mulţi deţinuţi decât locuri disponibile în închisoare, relevă organizaţia, care veghează la respectarea drepturilor omului pe continent.
În urma Franţei şi Turciei, închisorile cele mai suprapopulate se găsesc în Croaţia (123 de deţinuţi la 100 de locuri), Italia (121), Malta (118), Cipru (117), Ungaria (115), Belgia (114) sau Irlanda (112). Alte cinci administraţii penitenciare raportează o suprapopulare moderată. Este vorba despre Finlanda (110), Grecia (108), Scoţia (106), Macedonia de Nord (104) şi Suedia (103). Alte nouă sisteme penitenciare operează aproape de capacitatea maximă. Aici se încadrează România (100), Portugalia (99), Azerbaidjan (98), Anglia şi Ţara Galilor (96), Serbia (96), Republica Cehă (95), Olanda (95), Danemarca (95) şi Elveţia (95).
La polul opus se află Germania, cu 80 de deţinuţi la 100 de locuri, urmată de Spania (77) şi Ucraina (50).
Raportat la populaţia generală, ţările cu cea mai mare populaţie carcerală sunt Turcia (458 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (271) sau Republica Moldova (245) şi, printre statele UE, Ungaria (206), Polonia (189) sau Republica Cehă (178).
Mai jos în clasament se află Franţa (119), Belgia (106) sau Elveţia (77).
În total, la 31 ianuarie 2025 se aflau puţin peste 1,1 milioane de deţinuţi în ansamblul ţărilor studiate, respectiv o creştere de 8,5% pe an.
O proporţie considerabilă dintre deţinuţii din aceste ţări sunt cetăţeni străini, respectiv 17%, din cauze precum fluxurile migratorii, legislaţiile naţionale şi factori geopolitici, potrivit studiului. În total, cetăţenii UE reprezintă 27% dintre străinii încarceraţi în sistemele penitenciare din Europa. Ţările cu cea mai mare proporţie a deţinuţilor străini sunt Luxemburg (78%), Elveţia (73%), Cipru (54%), Austria (53%), Slovenia (52%), Grecia (52%) sau Malta (51%). La polul opus, proporţia cea mai redusă de străini în populaţia carcerală se înregistrează în România (1,1%), Republica Moldova (1,9%) şi Azerbaidjan (2,2%).
Proporţia femeilor în populaţia carcerală a crescut de la 4,8% la 5,2% între ianuarie 2024 şi ianuarie 2025, mai menţionează studiul.
Media de vârstă a deţinuţilor din instituţiile penale europene este de 39 de ani, cu variaţii semnificative între ţări. Italia şi Portugalia au raportat cea mai ridicată medie de vârstă în rândul deţinuţilor (42 de ani), urmat de Muntenegru, Estonia şi Serbia (41). Cea mai redusă vârstă medie a populaţiei carcerale s-a raportat de Republica Moldova (30 de ani), Suedia (34), Franţa, Cipru şi Danemarca (35).
Potrivit Consiliului Europei, asta „ar putea traduce o schimbare în practicile în materie de condamnare, tipurile de infracţiuni şi recursul la măsuri alternative încarcerării”.
sursa – AGERPRES
