Gheaţa marină din Antarctica s-a topit până la niveluri record după ce o serie de evenimente agravate de schimbările climatice au afectat brusc peisajul îngheţat, au descoperit oamenii de ştiinţă, relatează vineri DPA/PA Media, potrivit Agerpres.
Continentul sudic acoperit de gheaţă părea să sfideze tendinţele de încălzire globală, suprafaţa gheţii din această regiune continuând să crească până în 2015, însă acest trend s-a inversat brusc.
Cercetătorii de la Universitatea din Southampton au declarat recent că au descoperit motivul din spatele acestui fenomen, după ce au identificat trei evenimente care au dezechilibrat Oceanul Antarctic şi au determinat topirea bruscă a gheţii.
Conform constatărilor, schimbările climatice provocate de activităţile umane au alimentat vânturi mai puternice.
Acestea au început să aducă apa caldă şi sărată din adâncurile oceanului mai aproape de suprafaţă în jurul anului 2013.
Apoi, în 2015, vântul intens a amestecat căldura din adâncuri direct în stratul de suprafaţă, topind rapid gheaţa marină, în special în estul Antarcticii, au declarat cercetătorii.
Din 2018, sistemul gheaţă-ocean a fost prins într-un ciclu în care – cu mai puţină gheaţă de topit – suprafaţa se menţine sărată şi caldă, astfel încât gheaţa nu se poate reface.
Schimbarea a fost atât de intensă încât vaste zone de gheaţă echivalente cu dimensiunea Groenlandei s-au topit, ceea ce a condus la minime record în 2023, după cum a declarat autorul principal al studiului şi oceanograful Aditya Narayanan.
Potrivit cercetătorului, descoperirile sunt „îngrijorătoare”, deoarece pierderea masivă de gheaţă marină destabilizează sistemele de curenţi oceanici ai lumii, încălzind planeta „mult mai rapid decât se preconiza”.
Alessandro Silvano, coautor al studiului, a avertizat că topirea gheţii din Antarctica „nu este doar o problemă regională”. El a declarat: „Gheaţa marină din Antarctica acţionează ca o oglindă a Pământului, reflectând radiaţia solară înapoi în spaţiu. Pierderea acesteia ar putea destabiliza curenţii care stochează căldura şi carbonul în ocean, accelerând încălzirea globală, şi ar putea destabiliza, de asemenea, platourile de gheaţă care împiedică gheţarii să alunece în mare, crescând nivelul global al mării”.
Potrivit lui Alberto Naveira Garabato, profesor de oceanografie fizică la Universitatea din Southampton, în cazul în care căldura din adâncurile mării continuă să fie împinsă la suprafaţa Oceanului Antarctic, aceasta ar putea provoca o „stare prelungită de gheaţă marină redusă”.
„Dacă acoperirea redusă cu gheaţă marină va persista până în 2030 şi dincolo de această dată, oceanul ar putea trece de la a fi un factor de stabilizare a climei la nivel mondial la un nou factor puternic de încălzire globală”, a adăugat el.
sursa – AGERPRES
