Înlocuirea treptată a 20% din consumul global de carne de vită şi de miel cu aşa-numitele proteine „microbiene”, care reproduc textura cărnii, ar putea reduce la jumătate până în 2050 emisiile de dioxid de carbon (CO2) şi defrişările asociate agriculturii, conform unui studiu publicat miercuri, informează AFP, scrie Agerpres.
Pe baza proiecţiilor actuale privind creşterea populaţiei şi a cererii de alimente, înlocuirea a jumătate din consumul de carne roşie cu proteine microbiene, cultivate în cuve de oţel inoxidabil, ar permite reducerea cu peste 80% a pierderii copacilor şi a poluării cu CO2, au calculat autorii într-un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature.
„Cu o schimbare relativ mică în consumul de carne de rumegătoare, pot fi reduse considerabil emisiile de gaze cu efect de seră în urma defrişărilor tropicale”, a declarat pentru AFP cercetătorul principal Florian Humpenoder de la Institutul de Cercetare a Impactului Schimbărilor Climatice din Potsdam (PIK).
„Aceasta este o contribuţie importantă la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris asupra climei”, a menţionat el.
Trei rapoarte climatice de referinţă publicate de ONU începând din luna august au arătat, într-o manieră alarmantă, că obiectivul fundamental al Acordului de la Paris, limitarea încălzirii globale la un nivel cu mult sub 2 grade Celsius comparativ cu perioada pre-industrială, este serios ameninţat.
Sistemul alimentar global este responsabil de aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, iar producţia de carne de vită reprezintă principalul contributor din sectorul agricol.
Industria creşterii bovinelor contribuie în două moduri la această situaţie. Pe de o parte, duce la distrugerea pădurilor tropicale (care altfel ar absorbi C02) pentru crearea păşunilor şi culturilor (soia şi altele) destinate hrănirii vitelor. Pe de altă parte, prin procesul de digestie, rumegătoarele sunt o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2 la o scară de 100 de ani.
O suprafaţă cultivată redusă
Alte tipuri de înlocuitori de carne, inclusiv cele pe bază de plante, sunt deja prezente pe rafturile supermarketurilor. Dar, pe măsură ce lumea se străduieşte să găsească soluţii pentru climă, aceste „alimente noi”, şi altele, vor deveni o industrie majoră în următoarele decenii, potrivit previziunilor pieţei.
Hrana obţinută prin cultura de celule microbiene, sau fungice, suferă un proces de fermentaţie, analog celui din producţia vinului sau berii. Celulele se hrănesc cu glucoză – din trestie de zahăr sau din sfeclă, de exemplu – pentru a produce proteine, ceea ce înseamnă că producţia necesită terenuri cultivate. Însă într-o proporţie mult mai mică în comparaţie cu producţia cărnii roşii, potrivit studiului.
Presupunând că metodele agricole şi modelele de consum actuale vor continua în următorii 30 de ani, suprafaţa de păşune la nivel mondial ar creşte cu aproape un milion de kilometri pătraţi.
Însă, dacă 20% din carnea consumată ar fi înlocuită cu proteine microbiene, suprafaţa cultivată ar scădea sub nivelurile actuale.
Beneficiile proteinelor obţinute pe bază de microbi sau ciuperci depăşesc impactul asupra climei sau asupra mediului, a declarat Hanna Tuomisto, cercetătoare la Universitatea din Helsinki, care nu a fost implicată în acest studiu. „Micoproteina este un înlocuitor ideal pentru carne deoarece este bogată în proteine şi conţine toţi aminoacizii esenţiali”, a spus specialista, citată în Nature.
De asemenea, s-ar reduce utilizarea apei pentru agricultură şi emisiile unui alt gaz cu efect de seră, protoxid de azot (N2O), prin îngrăşăminte.
„Guvernele şi industria alimentară trebuie să se coordoneze pentru a dezvolta norme adecvate şi pentru ca câştiga astfel încrederea publicului”, a declarat la rândul său Tilly Collins, de la Imperial College London, într-un comentariu publicat de Science Media Centre.
sursa – AGERPRES
