Suprafaţa de vegetaţie distrusă de incendiile din Brazilia a crescut cu 79% în 2024 şi a ajuns la 30,8 milioane de hectare, fiind mai mare decât cea a Italiei, potrivit unui raport întocmit de platforma de monitorizare MapBiomas, publicat miercuri, informează AFP, scrie Agerpres.
Este vorba despre cea mai mare suprafaţă devastată de incendii în această ţară din America Latină după anul 2019.
Amazonia, o regiune naturală uriaşă şi cu un ecosistem crucial pentru reglarea climei globale, a fost cel mai afectată, cu aproximativ 17,9 milioane de hectare devastate, reprezentând 58% din total şi mai mult decât toată suprafaţa de teren arsă în întreaga ţară în 2023, se arată în studiu.
Anul 2024 a fost „atipic şi alarmant”, a explicat Ane Alencar, coordonatoarea MapBiomas Incendie, platforma de monitorizare din cadrul Observatorului climatic din Brazilia.
Potrivit datelor oficiale, peste 140.000 de focare de incendii au fost înregistrate în 2024, un număr nemaiîntâlnit în ultimii 17 ani şi care reprezintă totodată o creştere cu 42% în raport cu 2023.
Oamenii de ştiinţă estimează că amploarea acestor incendii a fost asociată cu încălzirea climei, care face vegetaţia să devină mai uscată, facilitând propagarea flăcărilor.
Însă, ele au fost provocate aproape în toate cazurile de către oameni.
Ane Alencar a avertizat în special asupra incendiilor care au afectat pădurile, zone-cheie pentru captarea dioxidului de carbon, un gaz care se face vinovat de încălzirea climei: 8,5 milioane de hectare de păduri au fost devastate în 2024, în comparaţie cu 2,2 milioane de hectare în 2023.
Şi, pentru prima dată în Amazonia, au existat mai multe păduri arse decât păşuni.
„Este un indicator negativ, pentru că odată ce pădurile au sucombat în faţa focurilor, ele rămân foarte vulnerabile la noi incendii”, a prevenit Ane Alencar.
COP30 în noiembrie
Aceste rezultate sunt deosebit de proaste pentru preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva, în contextul în care pădurea amazoniană din Belem urmează să găzduiască Conferinţa Naţiunilor Unite pentru schimbări climatice (COP30) în luna noiembrie.
De altfel, statul Para din nordul Braziliei, a cărui capitală este Belem, a suferit cel mai mult din cauza incendiilor în 2024, cu 7,3 milioane de hectare devastate, reprezentând aproximativ un sfert din totalul naţional.
Liderul de stânga Lula da Silva a făcut din protejarea mediului una dintre priorităţile mandatului său. Defrişările au scăzut, de altfel, cu peste 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în luna august, conform statisticilor oficiale, înregistrând un minim al ultimilor nouă ani.
Totuşi, el a prevenit în septembrie că Brazilia nu este „pregătită 100%” să lupte împotriva unui val de incendii de pădure, pe care Guvernul brazilian le-a imputat „terorismului climatic”.
Unii dintre brazilieni practică incendierea miriştilor pentru a curăţa terenurilor destinate culturilor agricole şi creşterii animalelor sau incendiază zone din pădure pentru a-şi însuşi în mod ilegal anumite terenuri.
„Impacturile acestei devastări subliniază urgenţa de a acţiona (…) pentru a limita o criză de mediu exacerbată de condiţii climatice extreme, dar declanşată prin acţiune umană, aşa cum a fost cazul anul trecut”, a insistat Ane Alencar.
La COP30, Brazilia va avea sarcina dificilă de a încerca să facă progrese în direcţia îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, într-un moment în care noul preşedinte american Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage încă o dată din acest acord.
Obiectivul principal al Acordului de la Paris este de „a menţine creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale”, cu un obiectiv pe termen lung de „1,5°C”, potrivit reprezentanţilor COP.
sursa – AGERPRES
