Suprafaţa gheţarilor din China s-a micşorat cu 26% începând din 1960 în contextul încălzirii globale rapide, iar 7.000 de gheţari de mici dimensiuni au dispărut complet odată cu intensificarea retragerii gheţii din ultimii ani, potrivit unor date oficiale publicate în luna martie, informează Reuters, arată Agerpres.
Gheţarii din diverse locuri de pe glob dispar într-un ritm mai accelerat decât până acum după ce în ultimii trei ani a avut loc cea mai masivă pierdere de gheaţă din istoria înregistrărilor, potrivit unui raport UNESCO.
Pe măsură ce aceste importante rezervoare de apă continuă să se micşoreze, o disponibilitate mai mică de apă dulce este aşteptată să contribuie la creşterea competiţiei pentru resursele de apă, au avertizat asociaţiile din domeniul protecţiei mediului. Retragerea gheţarilor presupune, de asemenea, riscuri privind noi dezastre.
În China, gheţarii sunt localizaţi în principal în vestul şi nordul ţării, în regiunile Tibet şi Xinjiang, precum şi în provinciile Sichuan, Yunnan, Gansu şi Qinghai
Potrivit datelor publicate pe 21 martie pe site-ul Institutului Northwest pentru un mediu ecologic şi resurse din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe, în 2020, suprafaţa totală a gheţarilor de pe teritoriul Chinei era de circa 46.000 de kilometri pătraţi, însemnând aproximativ 69.000 de gheţari.
Prin comparaţie, în perioada 1960-1980 în China existau circa 59.000 de kilometri pătraţi de gheaţă şi aproximativ 46.000 de gheţari.
Pentru a salva gheţarii de la topire, China a folosit tehnologii cum ar fi pături de zăpadă şi sisteme de zăpadă artificială pentru a întârzia procesul de topire.
Platoul tibetan este considerat ”al treilea pol” al Pământului datorită cantităţii de gheaţă prezente la mare altitudine.
Specialiştii se aşteaptă ca pierderea dramatică a suprafeţelor de gheaţă, de la zona arctică la Alpi, din America de Sud până pe Platoul tibetan, să accelereze schimbările climatice determinate de arderea combustibililor fosili şi să provoace creşterea şi mai mare a temperaturilor globale.
Această situaţie ar putea exacerba problemele economice, de mediu şi sociale în diferite locuri din lume pe măsură ce nivelul mărilor creşte, iar aceste resurse importante de apă se diminuează, se precizează în raportul UNESCO.
sursa – AGERPRES
