Potrivit surselor TVR Info, în ședința care se desfășoară la Biroul Electoral Central, sâmbătă dimineață, membrii BEC au decis respingerea candidaturii depuse de Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale programate să aibă loc în luna mai. În schimb, conform acelorași surse, candidatura lui George Simion a fost admisă.
Au fost validate, de asemenea, de către BEC, candidaturile depuse de Elena Lasconi și Lavinia Șandru.
„La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice!”, a reacționat Diana Șoșoacă, pe pagina sa de Facebook.
„Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR și revenim la democrație”, a transmis și George Simion, pe rețelele de socializare.
Potrivit surselor politice, în cazul Dianei Șoșoacă s-au înregistrat 10 voturi pentru respingerea candidaturii și 3 pentru admitere.
Motivele, care vor fi cu siguranță confirmate într-un comunicat al BEC, se bazează, potrivit surselor noastre, pe deciziile și motivele invocate de Curtea Constituțională.
Este a doua candidatură respinsă de BEC, după decizia luată în cazul lui Călin Georgescu.
Curtea Constituțională a României a transmis ieri, spre publicare, Hotărârea nr. 7/2025, prin care a respins contestațiile formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a nu înregistra candidatura independentă a lui Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României.
Decizia CCR a fost fundamentată pe argumente juridice, menite să asigure respectarea ordinii constituționale, a detaliat președintele Curții.
În ultima perioadă, putem observa o acțiune consistentă și sistematică de discreditare și devalorizare la scară largă a argumentației juridice constituționale care fundamentează deciziile și hotărârile Curții Constituționale a României.
Suntem conștienți că activitatea Curții Constituționale, raportată la rolul său și la atribuțiile sale, a fost și va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât și criticilor la nivelul societății. Prin esența sa, orice formă de justiție, cu atât mai mult justiția constituțională, care are în principal un rol preventiv, nu sancționator, creează prin deciziile și hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptățiți de soluția adoptată. Aceste critici sunt firești și sunt o dovadă că în România pluralismul politic și al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituționale democratice.
Totodată, chiar dacă înțelegem că, în perioadele electorale, pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depășește sfera obișnuinței, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE și al NATO, deci parte a spațiului democratic occidental, există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranității și a unității statale și societale, a identității constituționale a statului român.
În acest sens, Curtea Constituțională a României, ca instanță de contencios constituțional prin care se realizează justiția constituțională, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci și obligația constituțională de a garanta supremația Constituției prin exercitarea efectivă a atribuțiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.
Motivele respingerii contestației lui Călin Georgescu
CCR a analizat cinci critici principale invocate în contestațiile formulate de Călin Georgescu:
- Aspecte procedurale – Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.
- Competența BEC de a analiza condițiile de eligibilitate – CCR a confirmat că Biroul Electoral Central are atât competența, cât și obligația de a verifica respectarea criteriilor de eligibilitate, inclusiv a celor de ordin constituțional, conform Hotărârii nr. 32/2024.
- Conținutul argumentativ al deciziei BEC – Curtea a susținut că BEC a fundamentat decizia sa pe faptul că Călin Georgescu a desfășurat o campanie electorală care a dus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024, ceea ce a contribuit la anularea acestora. CCR a subliniat că „încălcarea legislației electorale constituie o conduita contrară Constituției României”.
- Efectele respingerii candidaturii – CCR a clarificat că decizia BEC nu reprezintă o interdicție perpetuă asupra dreptului lui Călin Georgescu de a candida, ci doar o evaluare punctuală a respectării criteriilor de eligibilitate pentru scrutinul prezidențial din 2025.
- Dreptul la apărare – Curtea a arătat că procedura de verificare a candidaturilor nu este una litigioasă, BEC având rol administrativ, iar contestațiile privind candidaturile fiind de competența exclusivă a CCR.
