În fiecare an, deputații și senatorii primesc până la 33.000 de euro în baza unei simple declarații pe proprie răspundere. Banii sunt încasați fără ca demnitarul să prezinte vreun document justificativ despre cheltuieli sau să existe vreun control pentru a se constata dacă a utilizat corect sumele. Mai mult, suma urmează să crească cu 25% din martie, scrie Libertatea.
- Banii obținuți pe proprie răspundere puteau fi folosiți pentru patru tipuri de cheltuieli: protocol, birotică, carburant sau produse pentru curățenie. Senatorii și deputații au decis acum câteva zile să extindă lista.
- Întrebați de Libertatea cum au cheltuit acești bani, mulți dintre aleși au dat exemple care nu sunt acoperite de lege. Neoficial, unii recunosc că își cumpără haine, mai dau din bani angajaților sau îi folosesc în acțiuni pentru partid.
- Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a semnat anul trecut pentru maximumul posibil – 168.480 de lei. Conduce topul liderilor de partide la acest capitol.
- Doar doi dintre cei 465 de parlamentari nu au cerut anul trecut niciun leu.
Datele obținute de Libertatea arată că sute de parlamentari au primit lunar 14.040 de lei (2.800 de euro) în baza unei simple declarații pe proprie răspundere.
În ultimii doi ani, deputații și senatorii au primit, doar în baza declarației pe proprie răspundere, peste 140 de milioane de lei (peste 28 milioane de euro). Singura informație furnizată de instituții este că suma este alocată pentru cabinetele parlamentare. Transparența se oprește aici, nu se știe pentru ce exact au fost folosiți banii publici.
„Vin cu bani de acasă pentru politică, eu dau 10.000 de lei lunar presei”, spune Virgil Guran, senator PNL. Banii nu se încadrează însă în sumele aferente declarației pe proprie răspundere.
Mese de protocol, detergenți, carburant și birotică. Pentru aceste patru categorii de cheltuieli, deputații și senatorii au încasat anual aproape 33.000 de euro pe cabinetele lor parlamentare. Tot ce trebuie să facă este să semneze lunar declarația pe proprie răspundere că banii au fost folosiți conform legii.
Într-un mandat de patru ani, suma poate ajunge la peste 130.000 de euro (665.000 de lei) în dreptul fiecărui ales.
Sumele menționate se adaugă indemnizației de parlamentar (peste 2.000 de euro lunar), deplasărilor spre Parlament (cu avionul, trenul), cazarea în București (800 de euro lunar), telefonul de serviciu sau diurna.
Sume încasate pe proprie răspundere de liderii partidelor în 2022
- Nicolae Ciucă, președinte PNL, senator – 168.480 lei
2. Paul Stănescu, secretar general PSD, senator – 168.466 lei
3. Alina Gorghiu, președintele Senatului (PNL) – 168.362 lei
4. Ionuț Moșteanu, lider grup USR, deputat – 167.821 lei
5. Gabriela Firea, prim-vicepreședinte PSD, senator – 167.742 lei
6. Lucian Bode, secretar general PNL, deputat – 163.324 lei
7. Kelemen Hunor, președintele UDMR, deputat – 143.326 lei
8. Marcel Ciolacu, președinte PSD, deputat – 134.192 lei
9. Cătălin Drulă, președinte USR, deputat – 111.795 lei
10. George Simion, președintele AUR, deputat – 85.190 lei
Topul parlamentarilor care au încasat bani puțini din „forfetară”
- Irineu Darău – senator USR – 0 lei
2. Marius Andrei Miftode – deputat USR – 0 lei
3. Cosmin Cristian Viașu – senator USR – 4.857 lei
4. Novak Levente – senator UDMR – 15.444 lei
5. Daniel Blaga – deputat USR – 21.842 lei
6. Oana Cambera – deputat USR – 24.013 lei
7. Cosmin Poteraș – senator neafiliat (REPER) – 25.447 lei
8. Viorel Băltărețu – deputat USR – 26.909 lei
9. Cristian Seidler – deputat USR – 29.343 lei
10. Elena Adomnicăi – deputat PSD – 31.035 lei
O Hotărâre a Birourilor Permanente reunite ale Camerei și Senatului, publicată în Monitorul Oficial pe 10 iulie 2013, a stabilit ca suma forfetară alocată cabinetelor parlamentare să fie „cel puțin o dată și jumătate din indemnizația lunară a alesului”.
Situația financiară s-a schimbat substanțial în ultimii ani, iar suma primită de deputați și senatori a crescut semnificativ. După ce indemnizația brută a unui parlamentar a ajuns la aproape 18.000 de lei, automat s-a majorat și suma forfetară.
Jumătate din această sumă, 14.040 de lei (2.800 de euro), poate să fie utilizată doar în baza declarației pe proprie răspundere. Asta înseamnă că nu trebuie aduse chitanțe, facturi, contracte sau alte documente justificative.
Banii puteau să fie cheltuiți, potrivit legii, doar pentru următoarele lucruri:
- furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc.
- protocol efectuat cu ocazia primirii invitaţilor
- transport în circumscripţia electorală (carburanţi, taxi etc.)
- materiale de curăţenie.
Sunt obligați să aducă documente justificative pentru plata angajaților, chirii sau facturile la gaz și electricitate de la cabinetele parlamentare. În aceste cazuri nu este utilă declarația pe proprie răspundere.
Un parlamentar decide cât încasează din cei 28.080 de lei pe proprie răspundere și cât pe baza documentelor justificative.
Există și cazuri în care parlamentarii aduc documente justificative pentru întreaga sumă forfetară.
Dacă un senator sau deputat nu a cheltuit suma forfetară alocată într-o lună, ea se reportează pentru luna următoare. Doar la finalul anului, parlamentarul poate renunța la sumele neutilizate.
Ce au făcut parlamentarii cu banii
Când îi întrebi oficial, parlamentarii spun că au cheltuit banii pentru cabinetul parlamentar. În mod neoficial, unii recunosc că își cumpără costume, mai dau din bani angajaților sau îi folosesc în acțiuni pentru partid. Cum nimeni nu îi controlează, nimic nu este descoperit.
Daniel Fenechiu conduce grupul senatorilor PNL: „Dacă sunt parlamentari care încasează 14.000 de lei pe propria răspundere este rușinos pentru cei care fac treaba asta. Destinația sumelor trebuie să fie cea legală”, spune ferm senatorul.
Parlamentarul susține că nu își amintește să fi fost controlat de cineva pentru sumele cheltuite, dar adaugă că a „surescitat interesul presei și ONG-urilor”.
„Nu am venit în politică să câștig… Sunt multe comentarii în spațiul public despre modul în care parlamentarii își cheltuie banii. Regula e legată de buna credință: parlamentarul să nu se mai complice să strângă bonuri, chitanțe. Ideea de a aduna bonuri îl transformă în contabil”, subliniază Fenechiu pentru Libertatea.
Potrivit mărturiei sale, un parlamentar „nu are nevoie de 14.000 de lei pentru detergenți și birotică”.
El precizează că cele mai mari sume se duc cu plata angajaților, chirii și factura la utilități, dar aceste cheltuieli nu intră în categoria „pe proprie răspundere”.
– O analiză asupra sumelor încasate de Daniel Fenechiu (PNL) de la Senat în ultimul an arată că, în medie, a primit lunar cel puțin 13.000 de lei pe declarația pe proprie răspundere. Suma finală încasată în 2022, doar în baza unei semnături, a fost de 160.397 de lei.
Radu Oprea, liderul senatorilor PSD și purtător de cuvânt al partidului, a declarat pentru Libertatea că parlamentarii care își fac treaba au cheltuit suma forfetară, în special, cu salariile angajaților.
„Bineînțeles că se face și declarație pe proprie răspundere. Nu îmi aduc aminte suma lunară încasată prin declarația pe proprie răspundere. Pe cabinet am angajați, am contractul de închiriere spațiu. Sunt activități normale, firești”, spune senatorul PSD.
Nu își aduce aminte nici de vreun control în privința sumei forfetare pe care a încasat-o pe proprie răspundere.
- Senatul a prezentat pentru Libertatea situația și în cazul lui Radu Oprea. Suma încasată în 2022 pe proprie răspundere a fost de 151.516 lei, o medie lunară de 12.626 de lei. Suma maximă anuală pe care o putea primi era de 168.480 de lei.
- Un alt senator cu notorietate este Virgil Guran, președinte PNL Dâmbovița și un comunicator al partidului. Controlul financiar pentru sumele obținute în baza declarației pe proprie răspundere nu există, recunoaște și parlamentarul PNL.
„Eu investesc în activitatea politică. Dau bani, inclusiv la presă dau bani. Am nevoie ca presa să prezinte ceea ce facem, să comunicăm cu oamenii. În jur de 10.000 de lei lunar dau la presă. Nu pe cabinetul parlamentar, eu, Guran. Guran, da? Păi nu v-am spus, eu tot ce am salariu și ce este sumă forfetară folosesc pentru promovarea partidului, pentru activități caritabile, sunt oameni pe care îi ajut”, susține Virgil Guran.Declarația pe proprie răspundere nu permite unui parlamentar să se promoveze în presă, dar poate face acest lucru cu documente justificative, un contract, tot din suma forfetară.
Senatorul PNL transmite că banii îi are din firmele sale, în timp ce în politică mai mult a cheltuit.
„Eu sunt președinte de județ și am foarte multe cheltuieli și activități pe care trebuie să le susțin în județ. Sunt și acțiuni caritabile. Am declanșat o acțiune prin care susținem producătorii locali. Știți ce am făcut: am cumpărat din banii mei produse locale, cartofi, mere care se produc în Dâmbovița, le-am ambalat frumos, am făcut un pliant prin care susținem că oamenii să cumpere produse românești și am distribuit gratuit în tot județul. Știți cât m-au costat? Câteva zeci de mii de lei”, a dezvăluit Guran pentru Libertatea.
Împărțirea unor produse alimentare nu se încadrează în categoria cheltuielilor ce pot să fie decontate în baza declarației pe proprie răspundere. Dar parlamentarul, în declarația sa pentru Libertatea, spune că banii sunt fie de la partid, fie banii săi privați, fie din suma forfetară, fără a delimita clar cele trei surse de finanțare.
„Încă o dată spun: vin cu bani de acasă pentru politică și asta pot să o demonstrez”, conchide Guran.
- Declarația pe proprie răspundere i-a adus senatorului PNL, în 2022, o sumă de 161.403 lei. Cu doar șapte mii de lei sub limita maximă permisă.
Nici deputatul Pavel Popescu, fost președinte al Comisiei de Apărare din Cameră, nu a auzit de vreun control pe sumele forfetare și declarația pe proprie răspundere. Suma de 14.000 de lei lunară nu i se pare însă foarte mare.
„Te duci la un restaurant cu o delegație de trei patru parlamentari străini sau cu o casă de avocatură sau stabilești întâlniri cu diferite organizații la nivel național, protocolul îl plătești tu”, explică Popescu.
Deputatul a primit pe baza declarației semnate 168.338 de lei în 2022.
Potrivit datelor obținute de Libertatea, senatorii au încasat anul trecut peste 20 de milioane de lei în baza acestei declarații pe proprie răspundere pentru suma forfetară. Deputații au primit 49,3 milioane de lei pe semnătură.
În Parlament există și deputați sau senatori care nu apelează la declarația pe proprie răspundere sau sumele primite sub această formă nu sunt foarte mari comparativ cu ceilalți aleși.
Cosmin Poteraș este în prezent senator neafiliat pentru că a plecat spre REPER, partid desprins din USR. În tot anul 2022, suma încasată pe baza declarației pe proprie răspundere a fost de 25.000 de lei. Nu crede că parlamentarii au nevoie de acest sistem pentru a-și folosi suma forfetară.
„Este un subiect sensibil printre parlamentari. Ar fi corect ca și noi, parlamentarii, ca toate firmele și PFA-urile din România asta, să justificăm acele cheltuieli cu documente”, a declarat Poteraș pentru Libertatea.
Mai mult, toate cheltuielile făcute de Cosmin Poteraș în 2022 se pot regăsi pe site-ul său, ca o dovadă a transparenței.
Senatorul nu își aduce aminte de vreun control asupra banilor încasați ca sumă forfetară în baza declarației pe proprie răspundere. Susține că Senatul nu acceptă bonuri de la restaurant, chiar dacă prânzul respectiv a fost luat cu un ONG sau cu alte autorități pentru a se consulta asupra unui proiect legislativ.
Irineu Darău este singurul senator care are zero lei în dreptul declarației pe proprie răspundere. A cheltuit suma forfetară, dar cu documente justificative.
„Suma pe cabinetul parlamentar trebuie justificată așa cum orice firmă din România își justifică până la ultimul leu toate cheltuielile. Aici vorbim și de bani publici”, afirmă Darău, senator USR.
El consideră că suma forfetară lunară este mult prea mare pentru ca un parlamentar să o poată accesa fără documente justificative.
„Sunt aproape 3.000 de euro pe lună (n.r. – partea care se poate deconta fără documente). Dacă am compara cu salariul net al unui român e aproape salariul pe un an”, a declarat Darău pentru Libertatea.
Darău a prezentat pe pagina sa de Facebook modul în care a cheltuit suma forfetară.
„Din informațiile mele, nu au existat controale, nu am auzit niciodată de așa ceva. Nu cred că pot să existe, aparatul parlamentului lucrează în baza regulilor așa cum au fost votate. Garanția e semnătura parlamentarului. Poate alte instituții pot cere. Nu e corectă luarea unei sume pe semnătură pentru că din momentul acela se pierde orice fel de control asupra a 14.000 de lei lunar din banul public. Nu am dovezi, dar sunt convins că există abuzuri în această zonă”, a spus Darău.
Ce se observă din acest mecanism parlamentar? Parlamentul trimite în fiecare lună 28.080 de lei în conturile senatorilor și deputaților.
- Din martie, suma urmează să fie majorată la peste 35.000 de lei, ceea ce va atrage și o creștere a sumei forfetare pe propria răspundere, ca urmare a unei decizii adoptate de conducerea Parlamentului, pe 10 februarie.
Pentru banii cheltuiți, aleșii pot aduce documente justificative pentru întreaga sumă sau pot apela la declarația pe proprie răspundere. Până în februarie, puteau să utilizeze „pe semnătură” 14.040 de lei lunar.
În acest caz, transparența este zero, nimeni nu știe precis pe ce s-au dus banii.
Pentru ca acest mecanism să se schimbe, chiar parlamentarii sunt cei care ar trebui să voteze în acest sens.
„Când toată lumea e cu ochii pe parlamentar, e mai corect să poți face totul transparent și să elimini suspiciunile. O să discut în grupul parlamentar PNL, dacă o să reușesc să obțin adeziunea, voi iniția un astfel de demers”, afirmă Daniel Fenechiu.
PNL și PSD ar putea avea majoritatea necesară pentru a schimba hotărârea în Birourile Permanente Reunite, mai ales că și Opoziția nu s-ar opune unei inițiative de acest gen.
„Transparența e bună, dacă lucrul acesta se produce și printr-o simplificare. Vorbim de digitalizare, dacă lucrurile sunt mai simple, nu am nici cea mai mică problemă să susțin demersul”, susține și Radu Oprea de la PSD.
Parlamentarii se pronunță pentru o modificare în sensul creșterii transparenței, dar acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent din inițiativa lor.
„Cât am fost premier și ministru de finanțe, veniturile parlamentarilor nu au crescut. A fost decizia Parlamentului să primim acești bani. Am cheltuit banii în conformitate cu legea. Dacă avem sau nu nevoie de acești bani, e decizia Parlamentului. Dacă sunt amendamente care vor reduce suma, eu le voi susține. Susțin orice amendament care reduce suma sau o face transparentă”, a declarat Florin Cîțu pentru Libertatea.
