Unul dintre cele mai importante obiective ale diplomaţiei parlamentare pe flancul estic este de a promova cultura democratică a dialogului şi controlul parlamentar real dincolo de frontierele răsăritene ale Alianţei Nord Atlantice, a declarat marţi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
„În data de 2 aprilie 2004, drapelul României era arborat la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord. Prin aceea ceremonie de acum 15 ani a fost evidenţiată simbolic şi revenirea României în rândul ţărilor din lumea liberă, de care fusese despărţită aproape jumătate de secol. Aniversăm astăzi în Parlamentul României şi împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, la 4 aprilie 1949. Alianţa a fost creată atunci pentru a garanta pacea şi securitatea colectivă în spaţiul dintre nordul Atlanticului şi Europa de Vest, în acele vremuri tulburi când popoarele Europei erau copleşite de distrugerile şi ororile celui de-Al Doilea Război Mondial, iar ‘Cortina de Fier’ devenea, din păcate, o realitate a separării dureroase pentru Occidentul democratic şi Răsăritul totalitar comunist”, a declarat Tăriceanu la şedinţa solemnă a Parlamentului.
Potrivit preşedintelui Senatului, pentru România, ca membru cu responsabilităţi şi drepturi depline în cel mai mare şi cel mai de încredere sistem de autoapărare colectivă din istorie, dubla aniversare de astăzi are o relevanţă sporită în actualul mediu de securitate tot mai imprevizibil şi fluid, caracterizat de riscuri care emană de la actori statali şi nonstatali, de la forţe militare şi de la entităţi teroriste, cibernetice şi hibride.
„Aceasta presupune însă costuri pentru ţara noastră şi aş dori să evoc sacrificiul pe care bravii noştri soldaţi l-au făcut în misiunile NATO la care România participă şi să exprim profunda mea recunoştinţă familiei lor militarilor români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţie, iar celor răniţi sub drapel să le transmit gratitudinea mea deplină. Sacrificiul lor în luptă, alături de militarii altor state membre NATO garantează naţiunii noastre propria apărare, în legătură strânsă a solidarităţii transatlantice şi indivizibilităţii securităţii aliate. Totodată, reiterăm astăzi spre profundul nostru respect pentru toţi cei care au participat şi participă la misiunile asumate de România în cadrul NATO pentru curajul, profesionalismul şi devotamentul lor exemplar”, a adăugat el.
Preşedintele Senatului a amintit că în 2018 autorităţile de la Bucureşti au organizat, sub egida Senatului României, şi în parteneriat cu Senatul Poloniei, primul summit parlamentar al Formatului Bucureşti 9 sau B9, cum mai este denumit, care a reunit participare parlamentară din înalt nivel din cele nouă ţări ale flancului estic al Alianţei.
„O concluzie importantă care se desprinse atunci este că unul dintre cele mai importante obiective ale diplomaţiei parlamentare pe flancul estic este de a promova cultura democratică a dialogului şi controlul parlamentar real dincolo de frontierele răsăritene ale alianţei. (…) În ultimii 15 ani, România a crescut împreună cu NATO participând în mod direct la transformarea şi adaptarea acestuia şi transformându-şi valenţele pe care le-a arătat permanent, totodată demonstrând cu consecvenţă ataşamentul faţă de valorile, principiile şi ţelurile Alianţei. De aceea, apartenenţa României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea formatului B9 menit să asigure coeziunea flancului estic prin continuarea politicilor uşilor deschise şi menţinerea Mării Negre ca prioritate pe agenda aliatului. (…) Tinerii noştri trebuie să cunoască şi să înţeleagă pe deplin beneficiile apartenenţei României la NATO. Pe umbrela de securitate a alianţei, deopotrivă cu întărirea rolului României ca furnizor de securitate ne garantează condiţiile de a prospera în pace şi libertate. „, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
