„În timp ce industria românească de apărare a fost lăsată să se prăbușească, împrumutul de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, la care s-a înhămat țara noastră, va fi folosit pentru susținerea economiei țărilor dezvoltate. Analistul economic Cristian Socol semnalează că recentele importuri antamate de Guvernul Bolojan vor crea peste 42.000 de locuri noi de muncă în Germania și Franța, plus beneficii aduse fondurilor de investiții și băncilor, prin dobânda achitată de România”, scrie national.ro.
„Analiza economistului Cristian Socol privind împrumutul din SAFE luat de România demonstrează exact ceea ce ziarul Național avertizează de luni de zile. Și anume că banii împrumutați de țara noastră vor fi folosiți pentru bunăstarea țărilor dezvoltate din UE. Prof. Cristian Socol semnalează că doar comanda Guvernului Bolojan pentru achiziții militare din Germania prin SAFE generează un plus de până la 8,5 miliarde euro în PIB-ul german (având în vedere structura achizițiilor, nu toate sunt echipamente) și crearea a 33.600 de noi locuri de muncă totale (din care 35% sunt locuri de muncă directe). Comanda Guvernului Bolojan pentru Franța rezultată din alocarea prin SAFE generează și ea un plus de până la 1,8 miliarde euro în PIB-ul francez și crearea a 8.800 de noi locuri de muncă totale (din care 30% sunt locuri de muncă directe), susține prof. Cristian Socol.
Pe de altă parte, prof. Cristian Socol vorbește despre câștigurile indirecte însemnate, care provin din dobânzile pe care România le va plăti la împrumut și care vor merge pe o structură estimată pe bază istorică a cumpărătorilor de euroobligațiuni comune pentru finanțarea programului SAFE. Astfel, 40% fonduri de investiții, 30% bănci centrale și alte instituții oficiale, fonduri de pensii și asigurări 15%, bănci comerciale și fonduri hedge / alții cu 15%.
”Cele mai mari câștiguri potențiale le vor avea unele fonduri de investiții puternice, care câștigă din două surse, atât ca acționari relevanți la firme din industria de apărare cât și din poziția de cumpărători de euroobligațiuni (de exemplu, situația acționariatului Rheinmetall, unde fondurile de investiții BlackRock, Vanguard, Fidelity, UBS, Capital Group s.a. dar și bănci renumite precum Goldman Sachs, Morgan Stanley, Bank of America dețin portofolii relevante de acțiuni)”, a precizat analistul economic Cristian Socol.
Totodată, Cristian Socol atrage atenția că planul financiar al împrumutului SAFE pentru România, cu o dobândă în jur de 3% pe 45 de ani, cu termen de grație pentru rambursarea principalului de 10 ani, a fost lipsit de transparență publică. În aceste condiții, România va trebui să ramburseze un total de circa 32 miliarde euro, ceea ce, adus în prezent, înseamnă un cost direct de 1.478 euro/român, 3.991 euro/gospodărie medie din România. ”Cost de oportunitate ridicat al împrumutului? Da, în condițiile în care România este în Topul UE cu cele mai mici alocări pentru Educație, Sănătate, Cultură și Inovare-Cercetare-Dezvoltare și avem 5.169.000 români în risc de sărăcie și excluziune socială. Program cu valoare adăugată pentru apărarea și securitatea României? Probabil că da, ar trebui să se pronunțe experții militari, nu am văzut vreo fundamentare publică privind amplitudinea creșterii capacității de apărare, rezolvarea vulnerabilităților sau efectul multiplicator asupra industriei autohtone de apărare”, mai arată prof. Cristian Socol.
Având în vedere doar împrumutul (fără dobânzi), pentru 1 euro SAFE, Polonia va genera aproximativ 1,16–1,69 euro PIB intern, față de doar 0,40–0,48 euro în România. Pe de altă parte, susține analistul economic Cristian Socol, există și un alt tip de costuri macroeconomice pentru România. Fiind împrumut, acesta generează creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice și generează cheltuieli suplimentare cu dobânzile, reducând și mai mult spațiul fiscal bugetar și punând presiune pe sustenabilitatea datoriei.
”Folosind indicatorii macroeconomici prognozați pentru 2026 (PIB, deficit, datorie), împrumutul din SAFE de 16,7 miliarde euro ar însemna un plus de 4,2pp din PIB la datorie (ar însemna ca datoria guvernamentală în PIB să ajungă la 65,3% din PIB) și un plus de 0,12pp din PIB pe an la deficitul bugetar, a punctat Cristian Socol”, conform national.ro.
