Start-upul japonez ispace a anunţat că încercarea sa de a realiza prima aselenizare privată a eşuat, după ce a pierdut contactul cu modulul Hakuto-R Mission 1 (M1), concluzionând că cel mai probabil acesta s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii, relatează miercuri Reuters, notează Agerpres.
„Am pierdut comunicarea, aşa că trebuie să presupunem că nu am reuşit să finalizăm aselenizarea”, a declarat fondatorul şi directorul executiv Takeshi Hakamada într-o transmisiune live a companiei.
Acesta a fost al doilea eşec pentru sectorul privat de profil într-o săptămână, după ce racheta Starship a companiei SpaceX a explodat spectaculos la câteva minute după ce a decolat de pe rampa de lansare.
Nicio companie privată nu a reuşit încă să realizeze o aselenizare. Doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică şi China au reuşit să plaseze până în prezent sonde spaţiale pe Lună, încercări recente realizate de India şi o companie privată israeliană încheindu-se cu eşecuri.
Până acum, doar trei ţări – Statele Unite, Rusia şi China – au reuşit să plaseze roboţi cu succes pe Lună, care se află la o distanţă de aproximativ 400.000 de kilometri de Terra.
Acţiunile ispace, care transportă pe Lună sarcini utile, cum ar fi rovere, şi comercializează datele aferente, nu erau disponibile pentru tranzacţionare miercuri dimineaţă, însă informaţiile indicau că urmau să scadă, notează Reuters. Compania şi-a făcut debutul la Bursa de Valori din Tokyo cu doar două săptămâni în urmă, iar valoarea s-a dublat de atunci.
Purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Hirokazu Matsuno, a declarat că deşi misiunea nu a fost împlinită, ţara vrea ca ispace să „încerce în continuare”, deoarece eforturile sale au contribuit semnificativ la dezvoltarea unei industrii spaţiale autohtone.
Japonia, care şi-a propus să trimită astronauţi japonezi pe Lună până la sfârşitul anilor 2020, a înregistrat unele eşecuri recente. Agenţia spaţială naţională a fost nevoită să distrugă luna trecută noua sa rachetă H3, la scurt timp de la lansare, după ce motoarele ataşate de a doua treaptă a lansatorului nu s-au aprins. Racheta sa Epsilon cu combustibil solid a eşuat, de asemenea, după lansare, în octombrie.
La patru luni după lansarea de la Cape Canaveral, Florida, cu o rachetă SpaceX, aselenizarea M1 urma să atingă Luna în mod autonom în jurul orei 16:40 GMT, marţi, o animaţie bazată pe datele de telemetrie transmise în direct arătând că se afla la 90 de metri de suprafaţa selenară. Până la timpul estimat al aselenizării, camera de control a misiunii pierduse contactul cu modulul, iar inginerii păreau îngrijoraţi în timpul transmisiunii în direct, în timp ce aşteptau confirmarea semnalului referitor la soarta M1, care nu a mai venit.
„Inginerii noştri vor continua să investigheze situaţia”, a spus Hakamada. „În acest moment, ceea ce vă pot spune este că suntem foarte mândri de faptul că am realizat deja multe lucruri în timpul acestei Misiuni 1”, a adăugat el.
Modulul de aselenizare a finalizat opt dintre cele zece obiective ale misiunii spaţiale, care vor oferi date valoroase pentru următoarea tentativă de a ajunge pe suprafaţa Lunii, în 2024, a precizat Hakamada.
Cu aproximativ o oră înainte de aselenizarea planificată, modulul M1 cu înălţimea de 2,3 metri şi-a început etapa de aselenizare, reducându-şi treptat orbita în jurul Lunii de la 100 de kilometri deasupra suprafeţei acesteia până la aproximativ 25 de kilometri, deplasându-se cu o viteză de aproape 6.000 km/h.
La o asemenea viteză, încetinirea deplasării modulului până la atingerea vitezei corecte sub influenţa forţei de atracţie gravitaţională a Lunii se poate compara cu acţionarea frânelor unei biciclete chiar la marginea unei pârtii de sărituri cu schiurile, după cum a declarat Ryo Ujiie, directorul de tehnologie.
Modulul viza un loc de aselenizare situat la marginea Marei Frigoris, în emisfera nordică a Lunii, unde ar fi eliberat un rover cu două roţi, de dimensiunea unei mingi de baseball, dezvoltat de Agenţia Japoneză de Explorare Aerospaţială, Tomy Co Ltd şi Sony Group Corp. De asemenea, era planificată eliberarea unui rover cu patru roţi, supranumit Rashid, din Emiratele Arabe Unite.
Landerul transporta o baterie experimentală în stare solidă realizată de Niterra Co Ltd, alături de alte instrumente pentru măsurarea performanţelor acestora pe Lună.
Misiunea a fost asigurată de Mitsui Sumitomo Insurance Co, o unitate MS&AD Insurance Group, iar ispace a declarat că ar putea primi o anumită compensaţie.
sursa – AGERPRES
