Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni că Guvernul va modifica Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 privind modificarea legilor justiţiei, urmând să fie abrogat articolul conform căruia judecătorii puteau deveni şefi de mari parchete.
Astfel, procurori de rang înalt pot fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legii, urmând ca procedura cu interviul de selecţie şi propunerea să fie de la ministrul Justiţiei , după care să fie numiţi de preşedinte, prin decret prezidenţial.
Toader a participat luni, la Palatul Victoria, alături de premierul Viorica Dăncilă la o întrevedere cu reprezentanţii puterii judecătoreşti, referitoare la Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea legilor justiţiei.
„Mai întâi aş spune că dialogul a durat două ore. A fost un dialog deschis, în care s-au adus argumente şi contraargumente, în cadrul căruia au fost căutate şi găsite soluţiile, spunem noi, ambele părţi dacă vreţi, soluţiile cele mai bune pentru sistem, pentru perioada socio-juridică pe care o parcurgem. (…)
De la început am făcut distincţiile necesare între oportunitatea legiferării care este de domeniul exclusiv al legiuitoriului, că este Parlament, că este Guvern prin ordonanţă de urgenţă, şi legalitatea, constituţionalitatea legiferării cu referire specială la principiul separaţiei puterilor în stat cu specială referire la separaţia carierelor din puterea judecătorească, între cariera judecătorilor şi cariera procurorilor. Principalele soluţii asupra cărora de comun acord am convenit se referă la următoarele: în primul rând, instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât Consilul Superior al Magistraturii, cel care dă avize consultative în problemele de modificare a legilor justiţiei, pe de o parte guvernul, pe de altă parte dacă e vorba de ordonanţă, vom încheia un memorandum, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către guvern, dincolo de transparenţa decizională, să ajungă să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte, pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat. În al doilea rând, există în sistem problema specialiştilor în informatică, IT-iştii. Pentru unii, prin legile justiţiei s-a redus nivelul de salarizare, şi sigur că sunt nemulţumiţi, astfel încât astăzi când vorbim sunt diferenţe salariale semnificative între specialiştii IT de la Ministerul Public, de la CSM, de la instanţele de judecată. Prin urmare, vom ridica nivelul de salarizare după principiul ‘un drept câştigat nu poate fi coborât’, pe de o parte, deci vor recupera ceea ce au pierdut la salarizare, sigur, prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finanţelor, dar în acelaşi timp vom şi uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-işti, pentru că pe bună dreptate nu e firesc să aibă salarii diferite funcţie de unitatea cu profil juridic la care îşi desfăşoară activitatea”, a precizat Toader la finalul discuţiilor, într-o conferinţă de presă.
- El a adăugat că în dezbaterile publice s-a evocat neclaritatea ordonanţei, în sensul că nu se înţelege foarte clar, foarte bine, ce se înţelege prin sintagma ‘procuror ierarhic superior’ de la secţia specială.
„Cea mai dezbătută problemă pe care eu zic că împreună cu doamna prim-ministru am convenit şi cu participanţii pe care i-am enumerat să o rezolvăm, se referă la Articolul 54 din ordonanţă, acela care dă voie, permite astăzi când vorbim unui judecător să devină procuror-şef dintre cei de la Parchetul General, pe care îi numeşte preşedintele prin decret prezidenţial, la propunerea ministrului justiţiei. Acolo erau, să spunem aşa, controverse, poate, erau două teme, care au fost puse în dezbaterea publică, exprimate de către procurori în special, de către judecători în secundar. De ce ordonanţa dădea posibilitatea unui judecător să devină procuror de rang înalt, să spunem? Pentru că în istoria legilor justiţiei din România am avut acest precedent. (…) Am propus şi am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanţii la dezbaterea de astăzi, să abrogrăm complet Articolul 54. Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la reglementarea anterioară, că procuror de rang înalt pot fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legii şi să-i numească, procedura cu interviul de selecţie şi propunere de la ministrul justiţiei, şi să-i numească preşedintele republicii prin decret prezidenţial. Abrogând Articolul 54 în integralitatea lui se abrogră implicit şi prevederea care mută competenţa de la Secţia de procurori la plenul CSM-ului. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori să devină de rang înalt vor fi evaluaţi la Ministerul Justiţiei, procedura transparentă, vor primi avizul de la CSM, de la Secţia de Procurori, pozitiv sau negativ, un aviz consultativ, după care ministrul va propune preşedintelui republicii să-i numească procurori de rang înalt”, a explicat ministrul Justiţiei.
El a mai precizat că draftul de OUG va fi trimis în această săptămână la CSM pentru a putea intra în şedinţa de guvern, cel mai probabil cea de săptămâna vitoare.