Medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara anunţă că în ultima perioadă a crescut foarte mult numărul cazurilor de varicelă, în Timiş, aceasta după ce în ultimii doi ani niciun astfel de caz nu a fost evaluat de personalul medical.
Majoritatea pacienţilor care au ajuns pentru investigaţii în Ambulatoriul Spitalului de Boli Infecţioase Timişoara au dezvoltat o formă uşoară, care nu a necesitat internare. Doi copii se află, însă, sub supraveghere în unitatea sanitară din cauza unor complicaţii. Unul dintre ei a dezvoltat o encefalită, dar starea lui este stabilă, iar cel de-al doilea este internat pentru monitorizare şi investigaţii suplimentare, având un sindrom febril prelungit.
”Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecto-contagioasă care duce la apariţia unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer, sau prin contact direct cu persoana infectată. Boala este întâlnită cel mai frecvent iarna şi primavara, dar în ultimii ani se poate constata o extindere a perioadei în care apar asemenea cazuri”, se arată într-un comunicat de presă, de miercuri, al Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, citat de News.ro.
Perioada de incubaţie poate fi între 10 şi 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni.
Contagiunea maximă este cu 2-3 zile înainte de apariţia erupţiei pe corp, dar continuă şi în timpul formării veziculelor până în momentul în care se desprinde ultima crustă.
„Primele simptome sunt cele de subfebrilitate (37-37,5) sau chiar febră (38-39), oboseală, dureri de cap, indispoziţie şi stări de rău, dar şi apetit diminuat. După cel mult două zile de la apariţia primelor semne de boală, apar petele roşii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid. În evoluţie normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore, începând din centru, apoi se turteşte prin reducerea conţinutului, care se resoarbe. În a 3-a sau a 4-a zi, vezicula se usucă şi se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat pentru a nu transmite mai departe virusul. În majoritatea cazurilor, nu este necesară evaluarea în spital, pacienţii rămânând în evidenţa şi monitorizarea medicului de familie. Sunt însă cazuri, ca cele pe care le avem internate în spital, în care pacienţii au dezvoltat o complicaţie şi a fost necesară monitorizarea atentă a acestora. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers şi dureri de cap, cefalee”, a declarat asist univ. dr. Adelina Marinescu, medic specialist boli infecţioase în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase Timişoara.
Şi adulţii pot dezvolta forme severe de boală, care se manifestă printr-o suprainfecţie la nivelul pielii şi care poate duce, dacă nu este tratată cu antibiotice, la septicemie.
Numărul cazurilor este însă extrem de mic.
Tratamentul bolii constă în administrarea de antitermice, antiinflamatoare sau antihistaminice care să amelioreze senzaţia de mâncărime a pielii.
„Vaccinarea este cea mai bună metodă de a te proteja. Imunizarea împotriva varicelei nu este, însă, în schema completă de vaccinare a copiilor, dar serul poate fi administrat oricând, după ce micuţii împlinesc vârsta de 9 luni. Este recomandat ca vaccinul să fie administrat până la vârsta de 12 ani, dar şi adulţii pot fi imunizaţi. Vaccinarea asigură o protecţie pe parcursul vieţii, dacă este făcută corect, ceea ce presupune administrarea a două doze la un interval mai mare de 6 săptămâni. Există, însă, posibilitatea contractării bolii în cazul adulţilor care au fost vaccinaţi în copilărie, dar forma pe care o vor face, dacă o vor face, va fi una uşoară. Iar acest lucru este foarte important, pentru că în cazul adulţilor există un risc mai mare de complicaţii, în special la pacienţii imunocompromişi”, a mai declarat Adelina Marinescu pentru sursa citată.
