România își pregătește infrastructura de transport al energiei electrice pentru un sistem în care producția din surse regenerabile, noile centrale, capacitățile de stocare și schimburile transfrontaliere vor avea un rol tot mai important. În centrul acestei transformări se află dezvoltarea rețelei de 400 kV, principala infrastructură prin care cantități mari de energie electrică sunt transportate între regiunile țării și către sistemele energetice ale statelor vecine.
Investițiile răspund unei schimbări fundamentale: România nu trebuie doar să producă suficientă energie electrică, ci și să dispună de infrastructura necesară pentru a o transporta, în condiții de siguranță, acolo unde este consumată.
Ce reprezintă rețeaua de 400 kV și de ce este esențială pentru România
Rețeaua electrică de transport poate fi comparată cu o infrastructură de autostrăzi. Dacă drumurile principale permit deplasarea unor fluxuri mari de trafic între orașe și regiuni, liniile electrice de foarte înaltă tensiune permit transferul unor cantități importante de energie între principalele zone de producție și consum.
Liniile de 400 kV și 220 kV formează infrastructura de bază a Rețelei Electrice de Transport, operată de Transelectrica.
Nivelul de 400 kV, echivalentul a 400.000 de volți, permite transferul unor puteri electrice ridicate. Pentru aceeași putere transportată, utilizarea unei tensiuni mai mari presupune un curent electric mai mic și poate reduce pierderile de energie în conductoare.
Prin intermediul stațiilor electrice de transformare, energia este transferată între diferitele niveluri de tensiune, inclusiv către rețelele de distribuție care alimentează localitățile, operatorii economici și consumatorii finali.
Într-un sistem electroenergetic interconectat, energia electrică nu circulă însă pe un singur traseu prestabilit. Fluxurile se distribuie în funcție de configurația și caracteristicile rețelei, de producția disponibilă, de consum și de starea tehnică a infrastructurii. De aceea, dezvoltarea unor noi linii nu înseamnă doar extinderea rețelei, ci și crearea unor trasee suplimentare prin care energia poate fi transportată între diferite regiuni.
Închiderea inelului de 400 kV: de ce are România nevoie de noi legături între regiuni
Unul dintre obiectivele strategice ale Transelectrica este continuarea închiderii inelului național de 400 kV, prin dezvoltarea unor noi legături între principalele regiuni ale țării.
O rețea cu mai multe trasee de transport permite redistribuirea fluxurilor de energie în cazul indisponibilității unor elemente și ajută la creșterea siguranței în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.
Un proiect esențial în această direcție este LEA 400 kV Gădălin-Suceava, care va crea o nouă legătură între Transilvania și Moldova și va contribui la completarea infrastructurii naționale de 400 kV. Investiția, aflată în etapa pregătirii implementării, este importantă atât pentru creșterea capacității de transport între regiuni, cât și pentru integrarea noilor capacități de producție a energiei electrice.
Nord-estul României: noi conexiuni pentru transportul energiei și interconectarea regională
Dezvoltarea infrastructurii de 400 kV din nord-estul țării continuă prin proiectele Suceava-Bălți și Stația Electrică de Transformare 400/110 kV Botoșani Sud, investiții complementare axei Gădălin-Suceava.
Interconexiunea Suceava-Bălți va crea o nouă legătură energetică între România și Republica Moldova, în timp ce viitoarea stație Botoșani Sud va permite transferul energiei din rețeaua de transport către rețeaua de distribuție de 110 kV. Lucrările la noua linie electrică aeriană vor începe în această lună.
Împreună, aceste proiecte urmăresc creșterea siguranței alimentării cu energie electrică în nord-estul României, dezvoltarea posibilităților de racordare și extinderea schimburilor transfrontaliere.
Dobrogea: energia produsă trebuie să poată ajunge în restul țării
Necesitatea dezvoltării liniilor de 400 kV este vizibilă și în Dobrogea, una dintre cele mai importante regiuni de producție a energiei electrice din România. Zona găzduiește Centrala Nucleară de la Cernavodă și un număr important de capacități de producție din surse regenerabile, în special eoliene, cu perspective de dezvoltare a unor noi proiecte energetice.
Pe măsură ce puterea instalată crește, devine esențială și capacitatea rețelei de a transporta energia produsă către alte regiuni ale țării. Pentru creșterea capacității de evacuare a producției din Dobrogea și Moldova, portofoliul de investiții al Transelectrica include proiecte importante:
- LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan, destinată creșterii capacității de transport din estul țării
- LEA 400 kV Constanța Nord-Medgidia Sud, pentru dezvoltarea infrastructurii necesare integrării producției din Dobrogea
- trecerea LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit
- dezvoltarea infrastructurii de 400 kV din zona Stâlpu și trecerea axului Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu la nivelul de tensiune de 400 kV
- creșterea capacității de transport pe unele linii existente, inclusiv pe axele Cernavodă-Pelicanu, Gutinaș-Brașov și Brașov-Sibiu Sud.
Banatul și vestul țării: coridoare de 400 kV pentru transport și interconexiuni
În vestul României, investițiile urmăresc dezvoltarea axului de 400 kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad, un coridor important pentru transportul energiei electrice și pentru schimburile regionale. Programul include construirea unor noi linii de 400 kV pe traseele Reșița-Timișoara/Săcălaz și Timișoara/Săcălaz-Arad, alături de modernizarea și dezvoltarea stațiilor electrice aferente.
Totodată, Planul de dezvoltare include proiecte pentru noi legături transfrontaliere de 400 kV, precum circuitul al doilea Porțile de Fier-Djerdap, către Serbia, și proiectele Nădab-Békéscsaba și Oradea-Józsa, pentru dezvoltarea interconexiunilor cu Ungaria.
De ce dezvoltarea regenerabilelor și a stocării schimbă necesarul de infrastructură
Transformarea sistemului energetic nu este determinată exclusiv de creșterea consumului de energie electrică, ci și de modificarea structurii și amplasării producției. Noile centrale fotovoltaice și eoliene sunt dezvoltate în regiuni în care există resurse naturale favorabile, dar care nu coincid întotdeauna cu principalele centre de consum.
În plus, producția din surse regenerabile este variabilă. Energia generată depinde de condițiile meteorologice, iar fluxurile din rețea se pot modifica semnificativ de-a lungul aceleiași zile.
La 1 noiembrie 2026, în România erau raportate 3.377 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețelele electrice de la începutul anului (1.517 MW capacități fotovoltaice, 496 MW capacități eoliene, 764 MW instalații de stocare, 596 MW hidrocarburi și 5 MW biogaz).
Acest ritm de dezvoltare arată necesitatea adaptării infrastructurii de transport la un mix energetic tot mai diversificat.
Capacitățile de stocare contribuie la flexibilitatea Sistemului Electroenergetic Național, însă nu înlocuiesc necesitatea unor linii capabile să transporte energia între zonele de producție și cele de consum.
De aceea, extinderea rețelei de 400 kV, modernizarea infrastructurii existente, dezvoltarea stațiilor electrice și introducerea tehnologiilor de monitorizare și control trebuie privite ca elemente complementare ale aceleiași transformări.
O rețea mai puternică înseamnă și o Românie mai bine conectată la Europa
Dezvoltarea liniilor de 400 kV are și o dimensiune europeană. România face parte din sistemul electroenergetic continental interconectat, iar schimburile de energie cu statele vecine înseamnă flexibilitate și siguranța funcționării acestuia.
Interconexiunile permit atât importul, cât și exportul de energie electrică, în funcție de disponibilitatea producției, de consum, de condițiile pieței și de capacitățile tehnice ale rețelelor. Gradul de interconectare al României ajunsese la 18,5% în 2024, peste ținta europeană de 15%. Totuși, atingerea acestui indicator nu elimină necesitatea dezvoltării infrastructurii transfrontaliere.
Pe lângă construirea de linii noi, Transelectrica are în vedere și utilizarea unor tehnologii moderne de monitorizare și control, care permit o exploatare mai eficientă a infrastructurii existente.
Prin Planul de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada 2026-2035, Transelectrica pregătește investiții de peste 12 miliarde de lei, care cuprind 117 lucrări, dintre care 25 reprezintă obiective complet noi. Programul include construirea unor noi linii de 400 kV, modernizarea infrastructurii existente, dezvoltarea stațiilor electrice și extinderea interconexiunilor cu statele vecine.
SURSA: DIRECTMEDIA
