Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost prima unitate a Ministerului Public care a beneficiat de o infrastructură de audiere dedicată copiilor, spaţiul destinat audierii minorilor fiind amenajat, în 2016, alături de alte două în ţară, la DGASPC Cluj şi Dolj, în cadrul proiectului AUDIS implementat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).
Criminaliştii bucureşteni au fost primii implicaţi în traducerea şi adaptarea protocolului internaţional de audiere NICHD în România şi, mai mult, au construit propria metodologie dedicată investigării violenţei sexuale împotriva copiilor.
După utilizarea cu succes a acestei infrastructuri, era necesară extinderea şi dotarea cu noile tehnologii a camerei de audiere pentru copii de la Parchetul Capitalei pentru a îmbunătăţi performanţa echipei de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a Parchetelor de pe lângă Judecătoria Sectoarelor 1-6.
„Ceea ce prezentăm astăzi publicului nu este o simplă infrastructură, ci reprezintă o etapă avansată dintr-un proces care a început cu mulţi ani în urmă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Este vorba de modul în care tratăm cauzele ce privesc abuzurile sexuale comise asupra copiilor”, declară Bogdan Staicu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
De aproape 10 ani, numeroase cazuri de violenţă sexuală împotriva copiilor ajung în atenţia procurorilor criminalişti de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Iar în ultimii 2 ani, s-a dezvoltat şi consolidat capacitatea procurorilor din Bucureşti de a instrumenta aceste dosare. În momentul de faţă, există procurori specializaţi în investigarea violenţei sexuale împotriva copiilor atât în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cât şi la parchetele de sector, ce efectuează în mod direct ancheta sau coordonează în mod profesionist anchetele efectuate de organele de poliţie judiciară.
„În Bucureşti, de mai bine de doi ani, cazurile cu copii ce dezvăluie abuzuri sexuale sunt abordate la nivelul standardelor europene, aceste cauze fiind preluate de poliţişti şi procurori cu adevărat specializaţi. În primul rând, copiii nu mai sunt intervievaţi în spaţii inadecvate, ci sunt audiaţi într-un loc special amenajat, dotat cu tehnică de ultimă generaţie. Această infrastructură nu este singurul element care ne ajută să creştem calitatea instrumentării acestor cauze, interacţiunea cu copiii fiind realizată cu ajutorul unor protocoale, unor instrumente fundamentate ştiinţific, capabile să ajute la furnizare unor informaţii sau probe extrem de valoroase”, susţine procurorul Marian Truşcă, formator al Institutului Naţional al Magistraturii şi coordonator al procurorilor specializaţi în investigarea abuzurilor sexuale cu victime minore din capitală.
Mihaela Chiper, preşedinte al Asociaţiei pentru Victimele Infracţiunilor Sexuale, afirmă că justiţia înseamnă acţiune, dar până în toamna anului 2020 era foarte puţină acţiune în domeniul investigării şi condamnării violenţei sexuale împotriva copiilor: „Când ne-am propus, împreună cu Asociaţia Zi de Bine, să replicăm modelul de bune practici de la Parchetul Capitalei, foarte puţini procurori şi foarte puţini şefi de parchete din ţară credeau că este necesară o astfel de infrastructură. 85% dintre sesizări se clasau în fiecare an, iar cazurile erau subraportate. Prin implicarea directă a conducerii Ministerului Public, în februarie 2021, am amenajat şapte camere de audiere dedicate copiilor, martori sau victime ale infracţiunilor, la Constanţa, Vâlcea şi Vrancea, Sibiu, Mureş, Argeş şi Bacău, dar şi primul centru integrat pentru sprijinirea investigării violenţei împotriva copiilor din România, de la Săftica (Ilfov)”.
