Ucraina este nemulţumită de planul financiar anunţat de miniştrii apărării din statele UE pentru ca ţara condusă de Volodimir Zelenski să reziste ofensivei ruse, scrie dcnews.ro.
Miniştrii apărării din statele membre ale UE au discutat miercuri la Stockholm un plan de achiziţii şi livrări de obuze destinate Ucrainei care ar putea ajunge la suma de două miliarde de euro, dar Ucraina avertizează că tot este insuficient pentru a putea rezista agresiunii Rusiei şi a lansa contraofensive, consemnează agenţiile AFP şi DPA.
Conform planului avansat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, statele UE ar urma să contribuie cu un miliard de euro la fondul denumit „Facilitatea europeană pentru pace” (FEP) pentru rambursarea acelora dintre ele care pot pune urgent la dispoziţia Ucrainei obuze din propriile lor stocuri, în special obuze de calibrul 155 mm.
O contribuţie ulterioară a statelor membre de încă un miliard de euro ar urma să fie folosită pentru achiziţii comune de obuze tot de calibrul 155 şi destinate de asemenea Ucrainei, adică aproximativ 250.000 de obuze, dar care urmează să fie fabricate de industria de apărare europeană şi/sau să fie cumpărate din state terţe, scrie Agerpres.
O asemenea contribuţie financiară de două miliarde de euro se adaugă ajutorului militar de circa 3,6 miliarde de euro pe care statele UE l-au oferit Ucrainei prin contribuţiile la fondul FEP de când Rusia a declanşat războiul contra acesteia în urmă cu un an. Ajutorul militar total al statelor UE pentru Ucraina însumează până în prezent circa 12 miliarde de euro.
Dar ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prezent la reuniunea de la Stockholm, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de planul european, considerându-l în continuare insuficient. El a subliniat că Ucraina are nevoie de măcar un milion de obuze de calibrul 155 mm, al căror cost ar fi de circa 4 miliarde de euro, aşadar cel puţin dublu faţă de planul discutat.
Armata ucraineană are nevoie lunar de 90.000-100.000 de obuze pentru „a descuraja inamicul” şi a putea lansa contraofensive împotriva trupelor ruse, a indicat ministrul ucrainean.
„Suntem în vremuri de război şi trebuie să avem, îmi pare rău s-o spun, o mentalitate de război”, a declarat Josep Borrell la Stockholm la o conferinţă de presă unde şi-a prezentat planul asupra căruia sunt aşteptaţi să decidă miniştrii europeni de externe la reuniunea lor din 20 martie.
La fel precum comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, care mers până la a spune că economia UE ar trebui acum să funcţioneze oarecum conform conceptului de „economie de război”, Borrell a insistat că este imperativ ca industria militară europeană să-şi suplimenteze cadenţa producţiei şi capacităţile de producţie, având în vedere războiul de înaltă intensitate din Ucraina care implică un consum masiv de muniţii cu mult peste capacităţile de producţie ale aliaţilor occidentali ai acesteia.
Totuşi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu împărtăşeşte ideea comisarului Breton despre „economia de război”. „Acesta ar fi un semnal mortal”, ce ar presupune „să subordonăm totul producţiei de arme şi muniţii”, a avertizat ministrul german. „Noi, UE şi Germania, nu suntem în război”, a amintit Pistorius.
Pe de altă parte, national.ro scrie că deoarece zice că nu-i ajung cele 18 miliarde de euro împrumutate de la UE, „Ucraina a cerut să adere la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, unde și România este membru. Cum are o poziție privilegiată, Ucraina va intra fără capital vărsat, urmând să beneficieze doar de împrumuturi. Pentru că are un risc de credit foarte ridicat, Banca a cerut statelor membre să contribuie cu o sumă suplimentară de 500 milioane de euro”.
„România este nevoită să participe la majorarea de capital social cerută de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), cu o contribuție de 46 milioane de euro, pentru a acoperi riscurile și acceptarea ca membru fără vărsare de capital social a Ucrainei. Ucraina a solicitat oficial să devină membră a BDCE încă din vara trecută, iar Consiliul de Administrație al băncii a acceptat să faciliteze aderarea țării în condiții special, adică fără subscriere de capital social, în absența căruia niciun stat nu ar putea beneficia de împrumuturi.
”Având în vedere nevoile uriașe ale Ucrainei, intervenția BDCE ar trebui să fie selectivă și să se concentreze asupra domeniilor în care poate aduce cea mai mare valoare adăugată. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va lucra în strânsă coordonare cu alte instituții financiare internaționale pentru a asigura complementaritatea. Din cauza riscului de credit foarte ridicat al Ucrainei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ar avea nevoie de un capital vărsat suplimentar estimat la 500 milioane EUR pentru a opera în mod semnificativ în această țară”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege adoptat în ultima ședință de Guvern de la Palatul Victoria”, scrie national.ro.
