Joi a avut loc conferinţa de presă organizată de preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale a Senatului, senatorul UDMR Antal Lorant, dedicată lansării platformei energymap.ro. Platforma este o hartă online interactivă creată din iniţiativa proprie a parlamentarului harghitean pentru a oferi o imagine de ansamblu a producţiei şi consumului de energie electrică şi gaze naturale din România între anii 2021 şi 2023.
Conform preşedintelui Antal, peisajul energetic naţional şi evoluţia sa din ultimii ani dezvăluie date importante despre direcţia în care s-a îndreptat economia naţională. „Dat fiind că amploarea consumului de energie a fost întotdeauna strâns legată de performanţa economică a unei ţări, informaţiile pe care le-am sintetizat pe energymap.ro ne dezvăluie o pantă negativă pe care s-a aflat sectorul industrial al ţării noastre”, a afirmat senatorul UDMR.
Antal a subliniat că, doar în ultimii trei ani, consumul de energie electrică a României a scăzut cu 8%, iar consumul de gaze naturale s-a diminuat cu 21 de procente. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât scăderea consumului de gaze naturale este şi mai evidentă când ne uităm la consumul non-casnic, adică cel al actorilor economici, care a înregistrat o scădere de 25%.
„În momentul de faţă, consumul non-casnic constituie aproximativ 72% din consumul total de energie electrică şi 64% din consumul de gaze naturale. Tendinţele pe care le vedem sunt cât se poate de realiste şi sugerează un declin al activităţii industriale în principal pe fondul crizei energetice, dar şi din cauza lipsei unor politici de sprijin al economiei. Este de ajuns să ne uităm la creşterea PIB-ului din 2023: ea a fost de doar 2%”, a detaliat politicianul.
„Şi dacă ne uităm la consumul pe cap locuitor, valoarea de 2,2 MWh/capita/an la energie electrică ne clasează pe ultimele locuri în Europa, chiar sub media globală de 3,3 MWh, iar cei 4,7 MWh/capita la gaze naturale ne încadrează în urma unor state precum Ungaria, Austria, Norvegia sau Olanda, unde consumul per capita variază de la 10 până la 17 MWh. O primă concluzie deci: raportat la potenţialul ei economic şi energetic, România are o industrie subdezvoltată”, a atras atenţia preşedintele Comisiei pentru energie din Senat.
Comparând judeţele şi regiunile de dezvoltare din România pe baza datelor energymap.ro, constatăm că regiunile cu cel mai mare consum de energie au fost Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, iar pe ultima poziţie s-a clasat regiunea Nord-Est, adică jumătatea nordică a Moldovei. Şi la capitolul de consum de energie/capita putem observa acelaşi trend: cea mai mare valoare s-a înregistrat în cele două regiuni din Sud, iar cea mai mică în Nord-Est, unde şi ponderea consumului non-casnic este cea mai mică din România, de 51%. Cea mai mare rată a reducerii consumului de gaz natural. însă, s-a înregistrat în regiunea Centru, cu o scădere de cca. 37% şi în Sud-Est, cu 26%, în timp ce cea mai mică scădere se poate observa în Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov.
La capitolul energie electrică, Nord-Vest şi Centru au fost regiunile cu cea mai mare reducere a consumului, cu 17%, respectiv 10%, iar în Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov s-au raportat cele mai mici scăderi.
Dacă ne uităm la nivelul judeţelor, întâlnim o imagine şi mai sugestivă: judeţe precum Mureş, Galaţi, Olt, Tulcea sau Vâlcea, unde importante platforme industriale şi-au redus sau sistat activitatea, sunt fruntaşele clasamentului la scăderea consumului de energie. În Mureş, de exemplu, restrângerea activităţii Azomureş a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din ţară în termeni absoluţi, a consumului non-casnic de gaze naturale şi de 29% a consumului non-casnic de electricitate, cea mai mare scădere din ţară. Impactul scăderii se poate remarca şi în rata creşterii PIB-ului din judeţul Mureş din 2022 – acesta a fost în jur de doar 0,2%.
Scăderea evidentă a consumului de energie reflectă şi un trend negativ în performanţa industrială a ţării noastre. Pentru a schimba această tendinţă, Antal LĂłrant a subliniat că economia României are nevoie de politici publice elaborate eficient în sprijinul industriei, dar şi a IMM-urilor, pe de-o parte, iar pe de altă parte de energie accesibilă şi sigură: „Din acest motiv, gazul natural rămâne o resursă strategică pentru România: avem cea mai mică dependenţă de furnizori externi din Europa, avem o resursă ieftină, internă pe care o putem utiliza în folosul industriei, la costuri mult mai mici decât alte ţări”.
De asemenea, Antal a ţinut să sublinieze că, în pofida nevoii de reindustrializare, Guvernul actual nu doar că nu ia măsuri concrete, ci chiar îngreunează obiectivul. În mai, MIPE a modificat structura de finanţare a Programului de Dezvoltare Durabilă, realocând fonduri de la componenta de dezvoltare de reţele de gaze naturale, spre sectorul eficienţei energetice a clădirilor publice şi spre sectorul de apă şi apă uzată.
Senatorul UDMR a acuzat Guvernul de inconsecvenţă: „Guvernul actual, în loc să urmărească o direcţie raţională de dezvoltare a reţelelor de distribuţie, alege să acţioneze imprudent, îngreunând dezvoltarea acestor reţele în zone ale ţării, care ar contribui la reindustrializare şi la activitatea IMM-urilor! În perioada în care UDMR s-a aflat la guvernare, am introdus în programul de guvernare conceptul de reindustrializare. Cu toţii am fost de acord că dezvoltarea infrastructurii de gaz natural este o precondiţie a acestei reindustrializări”.
Senatorul UDMR a concluzionat: „Din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa. Dacă nu ne dezvoltăm reţelele de distribuţie, vom fi nevoiţi ca, în loc să ne utilizăm resursele noastre proprii pentru reindustrializarea regiunilor ţării, să exportăm la un preţ scăzut altor ţări gazul pe care-l extragem din Marea Neagră”.
