Liderii din Uniunea Europeană nu au reuşit în noaptea de joi spre vineri să convingă Ungaria să-şi ridice veto-ul asupra unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce anterior au ajuns la un acord pentru deschiderea negocierilor de aderare cu această ţară sfâşiată de război, relatează AFP, informează Agerpres.
„Rezumatul nopţii: veto pentru fonduri suplimentare către Ucraina”, dar şi pentru proiectul de revizuire a bugetului european, a scris premierul ungar Viktor Orban pe X.
Celelalte 26 de ţări din UE, care s-au reunit cu Ungaria la un summit la Bruxelles, au fost nevoite să cedeze în faţa obstinaţiei liderului naţionalist maghiar.
„Vom reveni asupra subiectului la începutul lunii ianuarie” la un nou summit, a transmis în mijlocul nopţii preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Suntem 26 de ţări care au dat undă verde. Nu există un acord cu Ungaria în acest moment, dar sunt încrezător că vom putea face acest lucru anul viitor”, a declarat premierul olandez Mark Rutte.
UE a planificat să ofere Ucrainei 50 de miliarde de euro sub formă de ajutor, dintre care 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi 17 miliarde de euro sub formă de granturi, pe o perioadă de patru ani, începând cu anul viitor.
Acest nou ajutor este considerat crucial la Kiev într-un moment în care un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari din partea SUA este blocat în Congres din cauza reticenţei aleşilor republicani.
Cu câteva ore mai devreme, însă, liderii europeni au reuşit să cadă de acord asupra deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina.
De data aceasta, Orban a acceptat să se abţină, pentru a nu fi nevoit să aprobe o decizie despre care a spus în repetate rânduri că ar fi dezastruoasă pentru viitorul UE.
Liderul ungar „nu era în sală când textul a fost adoptat, a fost convenit cu el”, a declarat pentru AFP un diplomat din UE sub rezerva anonimatului. „Este o soluţie pragmatică (…) Semnalul politic a fost dat”, a adăugat el.
Într-un video publicat pe Facebook, Viktor Orban a explicat apoi că ţara sa nu doreşte să „împartă responsabilitatea” pentru această alegere „necugetată” a celorlalte 26 de state şi, prin urmare, „s-a abţinut”.
„Aceasta este o victorie pentru Ucraina, pentru întreaga Europă, o victorie care ne motivează, ne inspiră şi ne face mai puternici”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce Casa Albă a salutat o „decizie istorică”.
Deşi procesul va fi lung, simbolismul este puternic pentru această ţară care se află în război din 24 februarie 2022, data începerii invaziei ruse.
Pentru Charles Michel, această decizie de a deschide negocierile cu Ucraina, dar şi cu Republica Moldova, este „un semnal clar de speranţă pentru cetăţenii acestor ţări şi pentru continentul nostru”.
Cancelarul german Olaf Scholz a salutat decizia ca fiind „un semn puternic de sprijin” pentru Ucraina, care oferă „o perspectivă” acestei ţări. Preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un „răspuns logic, just şi necesar” la aspiraţiile poporului său.
Cu câteva ore înainte, însă, Orban insistase că nu va accepta acest pas. „Nu există niciun motiv pentru a discuta ceva, deoarece condiţiile nu au fost îndeplinite”, a declarat el combativ la începutul summitului.
Volodimir Zelenski, la fel ca milioane de ucraineni, aştepta un semnal de încurajare din partea europenilor, într-un moment în care semnalele negative de la Washington se înmulţesc.
De săptămâni întregi, situaţia este tot dificilă în Ucraina: contraofensiva sa militară nu a produs un progres decisiv, iar ajutorul occidental, esenţial pentru efortul de război, este blocat.
În acelaşi timp cu începerea summitului crucial de la Bruxelles, Vladimir Putin îşi arăta încrederea într-o victorie a Moscovei. „Aproape pe toată lungimea liniei de contact, forţele noastre armate îşi îmbunătăţesc poziţiile”, a spus preşedintele rus.
„Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la unison cu mai mulţi lideri europeni.
UE a decis, de asemenea, să acorde Georgiei statutul de ţară candidată şi să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia-Herţegovina, sub rezerva anumitor condiţii.
sursa – AGERPRES
