Uniunea Europeană lansează marţi, cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre, o nouă campanie de protecţie civilă – „Acţionăm ca unul: Ne pregătim azi. Gata pentru mâine.” – care subliniază importanţa pregătirii pentru dezastre şi a solidarităţii europene în ceea ce priveşte protejarea oamenilor, a comunităţilor şi a naturii în situaţii de urgenţă. Campania, condusă de Departamentul pentru Protecţie Civilă al UE, se va desfăşura până în decembrie 2026 în şapte state membre ale UE: Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia şi România, conform Agerpres.
Prin conţinut digital şi materiale pe reţelele de socializare, portrete video ale personalului de protecţie civilă şi parteneriate media, iniţiativa îşi propune să facă protecţia civilă europeană mai vizibilă pentru audienţele din întreaga Europă şi să încurajeze o mai bună înţelegere a modului în care UE ajută ţările să se pregătească şi să răspundă la situaţii de urgenţă. Iniţiativa face parte, de asemenea, din campania mai amplă a Comisiei Europene, „Protejăm ceea ce contează”.
În întreaga Europă, incendiile de vegetaţie au mistuit deja peste 669.000 de hectare în 2026, depăşind suprafaţa înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2025, cel mai grav an cu incendii de vegetaţie înregistrat vreodată. În fiecare an, incendiile de vegetaţie costă UE aproximativ 2,5 miliarde de euro şi strămută în medie 45.000 de persoane din locuinţele lor, în timp ce vaste suprafeţe de teren sunt distruse.
Inundaţiile au, de asemenea, consecinţe devastatoare pentru oameni şi infrastructură, provocând în acelaşi timp pierderi economice estimate la 8,6 miliarde de euro pentru UE în fiecare an, potrivit Comisiei Europene.
România resimte, la rândul său, impactul fenomenelor naturale extreme. În septembrie 2024, furtuna Boris a adus ploi torenţiale în judeţele Galaţi şi Vaslui, unde, în mai puţin de 24 de ore, s-au înregistrat peste 150 mm de precipitaţii pe metru pătrat. Galaţi a fost judeţul cel mai afectat.
În acest context, „Acţionăm ca unul” atrage atenţia asupra muncii care se desfăşoară cu mult înainte ca o urgenţă să devină subiect de presă: de la monitorizarea riscurilor şi avertizarea timpurie până la instruirea comună, toate contribuind la asigurarea unui răspuns rapid şi coordonat.
Ce face UE pentru a se pregăti pentru o criză?
Pentru a se pregăti pentru aceste situaţii de urgenţă, UE contribuie la prevenirea dezastrelor, investeşte în sisteme de avertizare timpurie, instruieşte personalul de intervenţie în situaţii de urgenţă şi consolidează răspunsul coordonat al acestuia, ajută cetăţenii să fie mai bine pregătiţi pentru situaţii de urgenţă şi asigură aprovizionarea cu echipamente şi resurse esenţiale în întreaga Europă
Deşi pericolele naturale, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de vegetaţie, care apar din ce în ce mai des, rămân o prioritate majoră, UE se pregăteşte şi pentru alte situaţii de urgenţă, inclusiv crize sanitare, pene majore de curent, atacuri cibernetice şi alte ameninţări transfrontaliere.
Prin intermediul exerciţiilor de pregătire ale UE (MODEX), echipe din diferite ţări participă la simulări la scară reală ale unor scenarii de urgenţă. Aceste exerciţii permit echipelor de intervenţie să testeze procedurile, să împărtăşească expertiză, să construiască încredere şi să îmbunătăţească coordonarea transfrontalieră, astfel încât să poată răspunde rapid şi eficient atunci când sunt în pericol vieţi omeneşti.
În 2026, o echipă românească de 40 de pompieri, cu 8 vehicule, a fost prepoziţionată în Franţa şi mobilizată pentru intervenţia la incendiul din Pontaves. România a participat, de asemenea, la programul european de prepoziţionare a echipelor de intervenţie în Grecia.
Un exemplu al acestei pregătiri este Marian Rusu, pompier şi ofiţer de legătură din judeţul Timiş, care a participat la exerciţii de pregătire organizate de Uniunea Europeană. În cadrul operaţiunilor europene, el contribuie la coordonarea comunicării dintre autorităţile locale şi echipele de intervenţie, astfel încât informaţiile şi resursele necesare să ajungă rapid acolo unde este nevoie.
„Prin această campanie, dorim să punem în lumină activitatea din spatele pregătirii pentru protecţia civilă a UE şi să o facem mai tangibilă pentru cetăţeni. Prin intermediul poveştilor despre echipele de intervenţie care se antrenează şi se pregătesc împreună, arătăm în mod concret cum ajută UE ţările să se pregătească pentru situaţii de urgenţă şi de ce este importantă cooperarea europeană transfrontalieră,” a declarat Zacharias Giakoumis, şeful Unităţii de Comunicare din cadrul Direcţiei Generale de Protecţie Civilă Europeană.
Punând un accent deosebit pe inundaţii, campania îi încurajează, de asemenea, pe oameni să vadă pregătirea drept o responsabilitate comună şi să înţeleagă mai bine de ce pregătirea înainte de o urgenţă este la fel de importantă ca răspunsul la aceasta.
Consolidarea pregătirii şi rezilienţei Europei
Dincolo de pericolele naturale precum inundaţiile şi incendiile de vegetaţie, Europa trebuie astăzi să se pregătească pentru o gamă mult mai largă de riscuri, inclusiv crize sanitare, pene de curent, atacuri cibernetice şi ameninţări geopolitice. În faţa acestui peisaj al riscurilor din ce în ce mai complex, UE îşi intensifică eforturile de consolidare a pregătirii şi a rezilienţei în întreaga Europă.
În cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027, 3,6 miliarde de euro au fost alocate Mecanismului de protecţie civilă al UE, ajutând ţările să îşi consolideze capacităţile şi să coopereze mai eficient înainte, în timpul şi după dezastre.
De asemenea, aceste eforturi contribuie la strategia generală de pregătire a Uniunii Europene, adoptată în martie 2025, care vizează consolidarea capacităţii UE de a anticipa, preveni şi răspunde la o gamă largă de ameninţări şi crize. Strategia sprijină eforturile naţionale de pregătire prin îmbunătăţirea coordonării şi a eficienţei, promovând în acelaşi timp o cultură a rezilienţei prin implicarea autorităţilor publice, a serviciilor de urgenţă, a întreprinderilor şi a cetăţenilor.
sursa – AGERPRES
