Două treimi din populaţia lumii (66%), echivalentul a 5,3 miliarde de oameni, va ajunge să folosească Internetul până la finele anului 2022, după ce, în 2019, ponderea era de 54%, relevă datele incluse într-un raport al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU).
Conform documentului, publicat cu ocazia Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22), de la Bucureşti, în 2020, primul an al pandemiei, numărul utilizatorilor de Internet a crescut cu peste 10%, cea mai mare creştere într-un deceniu. Mai mult, în ţările cu venituri medii scăzute (Low-Middle-Income/LMIC), utilizarea Internetului a crescut cu 15%.
De asemenea, se estimează că peste 550 de milioane de oameni din întreaga lume lucrau de acasă, în al doilea trimestru al anului 2020 (peste 17% din forţa de muncă globală), din cauza măsurilor de izolare determinate de pandemie. În acest context, apelarea la videoconferinţe a crescut exponenţial, iar datele disponibile arată că, în octombrie 2020, Microsoft Teams a avut peste 115 milioane de utilizatori activi zilnic, Zoom a înregistrat în fiecare zi 300 de milioane de participanţi la întâlniri, Google aproximativ 100 de milioane de participanţi, iar Cisco Webex aproape 600 de milioane de participanţi, dar în luna septembrie 2020.
„Măsurile de carantină din cauza COVID-19 au dus la o accelerare a adoptării serviciilor digitale şi a infrastructurii de bandă largă. Odată cu pandemia COVID-19, conexiunea în bandă largă – pentru cei care au avut-o – a devenit o necesitate vitală pentru muncă, învăţare, accesarea serviciilor de bază şi păstrarea legăturii. Cele mai recente date ITU arată că utilizarea internetului s-a accelerat în timpul pandemiei. În 2019, 54% din populaţia lumii folosea internetul, această cifră crescând la un estimat la 66% în 2022, reprezentând 5,3 miliarde de oameni. O parte semnificativă a acestei creşteri a fost determinată de necesitatea de a utiliza aplicaţii legate de carantină, cum ar fi videoconferinţa pentru muncă şi educaţie, precum şi pentru cumpărături online, acces la serviciile publice şi consultarea medicală de la distanţă”, se arată în raportul „The State of Broadband 2022: Accelerating broadband for new realities”.
Raportul de specialitate face referire şi la cifrele Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), care subliniază că, în aprilie 2020, au existat închideri de şcoli în 188 de ţări, aproximativ 90% au introdus învăţarea digitală sau transmisă la distanţă. În acest context, America Latină a fost cea mai grav afectată regiune, elevii fiind privaţi în medie de 170 de zile de şcoală, de peste patru ori peste media mondială.
„Măsurile luate de guverne pentru a permite învăţarea la distanţă au ajuns la aproximativ 70% dintre şcolari, de la învăţământul preşcolar până la cel secundar. Peste 80% dintre ţări au introdus învăţarea online în timpul închiderii şcolilor, ajungând la aproximativ un sfert din şcolari din întreaga lume – sau la peste 350 de milioane de elevi din şcolile primare şi gimnaziale. Deşi au existat impedimente, experimentul fără egal în învăţarea la distanţă a demonstrat că educaţia poate fi oferită la scară largă. Experţii în educaţie prevăd un sistem hibrid de învăţare, la fel ca în cazul muncii flexibile”, se menţionează în document.
În ceea ce priveşte utilizarea Internetului pentru shopping online, potrivit datelor Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), ponderea celor care au făcut achiziţii online a crescut de la 53% înainte de pandemie (2019) la 60% după debutul pandemiei (2020/21), în 66 de ţări cu statistici disponibile.
Cele mai importante companii de comerţ electronic orientate spre consumatori şi-au crescut vânzările cu peste 1,5 trilioane de dolari, după începutul pandemiei. Astfel, în 2019, aceste companii au realizat vânzări în valoare de 2,4 trilioane de dolari, de 2,9 trilioane de dolari ]n 2020, după debutul pandemiei, respectiv de 3,9 trilioane de dolari în 2021.
Raportul „The State of Broadband 2022: Accelerating broadband for new realities” este publicat pe site-ul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, la secţiunea „Publicaţii”. Documentul este întocmit în colaborarea cu UNESCO, prin Comisia de Broadband pentru Dezvoltare Durabilă.
România organizează, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, la Palatul Parlamentului, cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22), la care participă peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări.
Alături de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), parteneri în organizarea conferinţei sunt: Senatul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Societatea Română de Televiziune.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului.
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este organizaţia internaţională din sistemul Naţiunilor Unite specializată pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care promovează inovaţia în acest domeniu, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.
Înfiinţată în urmă cu peste 150 de ani, ITU este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv principal este coordonarea utilizării în bune condiţii a spectrului radio la nivel global, promovarea cooperării internaţionale în asignarea orbitelor satelitare, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în ţările în curs de dezvoltare şi stabilirea de standarde la nivel mondial care să încurajeze interconectarea fără întrerupere a unei game largi de sisteme de comunicaţii.
Sursa: AGERPRES
