Curtea Constituțională a dat, marți, dreptate USR, care a susținut că modificările aduse de PSD și PNL Legii cadastrului au fost adoptate cu încălcarea Legii fundamentale și pun în pericol proprietățile românilor.
„Știm foarte bine câte tunuri s-au dat la retrocedări. Știm foarte bine cum s-au îmbogățit ilegal mulți politicieni cu pământuri și păduri. PNL și PSD ar fi vrut să continue această practică printr-o modificare la Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare care ar fi deschis calea unor abuzuri și ar fi pus în pericol orice proprietar de teren. Practic, ei ar fi vrut ca, pe baza mărturiei oricui folosește un teren, o persoană care nu deține documente de proprietate să devină proprietar. Vă dați seama ce instrument de îmbogățire era pus în mâna primarului care are puterea să obțină, prin presiune, mărturii false? Am oprit la Curtea Constituțională această tentativă de împroprietărire ilegală a unor clienți politici”, declară Silviu Dehelean, deputat USR și membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Deputații USR au sesizat în octombrie 2022 Curtea Constituțională, alături de parlamentarii Forța Dreptei, pe modificările aduse Legii cadastrului.
Printre argumentele invocate în sesizarea depusă la CCR se numără încălcarea flagrantă a art. 44 din Constituția României, referitor la dreptul de proprietate privată.
Concret, printr-o modificare adusă art. 41 alin. (3) lit. c) punctul (i) din Legea cadastrului, au fost introduse ca subiecți care pot încheia procesul-verbal de vecinătate persoane care nu au nici reprezentarea situației de fapt (din teren), nici pe aceea a situației de drept – istoricul proprietății, al hotarelor etc., conducând la înregistrări în cartea funciară mai mari cu mai mult de 15%, fără limită superioară, decât suprafața deja înscrisă, în temeiul actelor.
În sesizare a fost invocată și încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care proiectul de modificare a Legii cadastrului și publicității imobiliare a fost amendat în Camera Deputaților într-o asemenea manieră încât sunt diferențe majore de între forma ieșită din Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. Atât de mari sunt diferențele încât se poate spune că s-au discutat două proiecte de lege total diferite.
