sâmbătă, ianuarie 22, 2022

USR a lansat luni „MonitorPNRR.eu” – platforma de monitorizare a implementării PNRR în România

Dragoş Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe, co-raportorul Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi implementarea PNRR la nivel european, şi Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat luni proiectul „MonitorPNRR”, instrument prin care sunt urmărite pas cu pas şi diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele şi ţintele din Plan.

A fost lansat de asemenea şi primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranşă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”.

Pe platforma online https://MonitorPNRR.eu/ sunt evidenţiate în mod transparent jaloanele şi ţintele PNRR, cu termenele aferente şi analiza reală a îndeplinirii acestora. Vor fi publicate periodic aici analize elaborate despre reformele/ţintele esenţiale din PNRR.

MonitorPNRR oferă de asemenea un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri şi detalii, astfel încât oricine poate afla simplu şi eficient informaţiile care îl interesează.

„Salut lansarea platformei MonitorPNRR, un instrument care integrează competenţa şi profesionalismul celor care au contribuit la crearea unei oportunităţi unice la nivel european şi în România. USR a dus acest proiect de la început, datorită eforturilor europarlamentarilor USR de a crea această şansă la nivel european, până la final, când miniştrii USR au elaborat PNRR în timpul guvernării. Acum ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor şi de aceea vom oferi transparenţă deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României”, a spus Dacian Cioloş, preşedinte USR.

„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este al unui guvern. Este al cetăţenilor. PNRR este planul nostru de ţară, este o şansă istorică pentru repararea României şi plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acţiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambiţiilor şi de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii îşi doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoş Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

„PNRR este acum un şantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a şantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum – sau e doar bifat şi are probleme de fond – poate pune în pericol reformele şi investiţiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele şi ţintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

La evenimentul de lansare a platformei MonitorPNRR au participat şi Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu o analiză a situaţiei pe domeniul Educaţiei din perspectiva obiectivelor cuprinse în PNRR, şi Dragoş Neacşu, vicepreşedinte „O Ţară ca Afară”, membru în boardul fundaţiei Romanian Business Leaders, cu o perspectivă a mediului de afaceri raportat la obiectivele cuprinse în PNRR.

Primul raport de analiză: Ce se schimbă, dincolo de bifat?

Odată cu platforma online, a fost publicat şi primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranşă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”. El include analiza pe fiecare dintre cele 21 de jaloane şi ţinte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc şi în platforma de monitorizare, la paginile dedicate jaloanelor/ţintelor.

Concluziile principale arată că, din cele 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită data de 31 decembrie 2021, situaţia în acest moment este următoarea:

* 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă şi pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);

* patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben);

* două sunt întârziate sau cu risc de a depăşi termenul prevăzut (culoarea portocaliu);

* două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerinţele din PNRR (culoarea roşu).

Spre exemplu:

* Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea Planului de acţiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) – este marcat cu roşu.

Explicaţia, pe scurt:

Programul de acţiune adoptat în decembrie 2021 contrazice şi ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, şi ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Şi, de fapt, Planul revine la o logică greşită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreţinere. Şi, cel mai şocant, identifică doar 6% din necesarul de finanţare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanţare (pe lângă o planificată subfinanţare de la bugetul naţional).” – se arată în Raport.

* Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanţe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanţelor şi al Autorităţii de Audit” – este marcat cu roşu.

Explicaţia, pe scurt:

În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene era cel care aplică sancţiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuţii legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, întrucât Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit). Acest rol revenea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în şedinţa de guvern.

spot_img
Campanii publicitare
    sales banner