- ”Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Este o reducere de 8%, într-un moment în care statele membre și oamenii se confruntă cu prețuri ridicate, venituri insuficiente și nevoi tot mai mari.
Pentru România, miza este uriașă. Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene.
În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeași piață europeană și trebuie să beneficieze de condiții echitabile. România trebuie să susțină convergența deplină a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorități.
În educație, Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de nivelul cerut de Parlamentul European. Vorbim despre riscul de a avea mai puține burse și oportunități reduse pentru elevi, studenți, profesori și tineri. Accesul la educație și mobilitate europeană nu trebuie să depindă de veniturile familiei.
În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună prevăzută pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Nu există o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health, și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale, pe care am susținut-o în Parlamentul European. România are nevoie de finanțări clare pentru spitale, prevenție, acces la tratamente și personal medical.
În digitalizare și inteligență artificială, finanțarea europeană scade cu peste 7 miliarde de euro, adică 13% față de propunerea Comisiei. În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare.
În plus, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, față de propunerea Comisiei. O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundații sau alte incidente cu impact major.
Există și un risc direct privind alocările României. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură.
Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. În plus, deși este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanțării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia și Belarus.
Nu putem accepta însă ideea că reducerea investițiilor este inevitabilă, cât timp nu sunt valorificate toate posibilitățile de finanțare. Președinția irlandeză propune noi resurse proprii europene estimate la 55 de miliarde de euro anual, dar nu include propunerile Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online (și combaterea platformelor ilegale) și a câștigurilor din criptomonede. Aceste soluții trebuie analizate și valorificate pentru a finanța investițiile de care oamenii au nevoie, fără să creștem povara asupra cetățenilor și fără să punem presiune suplimentară asupra bugetelor naționale.
Singurele vești bune sunt legate de menținerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pragurile de finanțare pentru mediul rural și obiectivele sociale, precum și posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina.
În acest context, România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă și cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte și să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă.
În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, voi continua să susțin protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic. La propunerea mea, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorități.
