Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru un al doilea mandat, i-a criticat luni pe reprezentanţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior şi şi-a apărat palmaresul în prima dezbatere organizată înaintea alegerilor europene din iunie, informează AFP, notează Agerpres.
În timpul unei dezbateri cu reprezentanţii a şapte partide europene, oficialul german în vârstă de 65 de ani a fost ţinta criticilor, în special din partea europarlamentarului danez Anders Vistisen, membru al grupului ID (extrema dreaptă), care a declarat că mandatul său la conducerea Comisiei Europene a fost „un dezastru”.
Provenind din partea Partidului Popular European (PPE, dreapta), principala familie politică din Parlament, Ursula von der Leyen a amintit că cei doi candidaţi fruntaşi ai AfD (extrema dreaptă germană, membru al ID) la alegerile europene sunt „sub anchetă”, suspectaţi că sunt în solda preşedintelui rus Vladimir Putin. Ea a cerut acestui grup politic să „şi cureţe casa înainte de a critica”.
În cadrul acestei dezbateri care a ţinut mai bine de o oră şi jumătate, organizată la Maastricht (Ţările de Jos), Ursula von der Leyen i-a denunţat pe „împuterniciţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior, prin dezinformare şi polarizare”, acuzându-l pe reprezentantul ID că „ar fi un (astfel de) exemplu”.
Ea a exclus orice cooperare cu acest grup politic. Întrebată însă despre posibilitatea de a colabora cu grupul ECR (naţionalişti conservatori), din care face parte Reconquęte, formaţiunea francezului Eric Zemmour, dar şi partidul spaniol Vox, ea a estimat că „aceasta ar depinde de componenţa Parlamentului şi de cine este în acel grup”..
Un răspuns care l-a „uimit” pe luxemburghezul Nicolas Schmit, actualul comisar european pentru ocuparea forţei de muncă şi drepturile sociale, desemnat „spitzenkandidat” (candidat la preşedinţia Comisiei) de către Partidul Socialiştilor Europeni (PSE). „Nu putem împărţi valorile şi drepturile pe baza unor aranjamente politice”, a denunţat el.
Candidatului Partidului Stângii Europene (PGE), comunistul austriac Walter Baier, care pledează pentru o „soluţie politică” care să pună capăt războiului din Ucraina, Ursula von der Leyen i-a replicat:”Dacă vrem să punem capăt acestui război, Putin trebuie doar să oprească luptele”.
Preşedinta Comisiei Europene a apărat, de asemenea, Pactul Verde (Pactul Ecologic European), care a cristalizat furia fermierilor şi a stârnit din partea anumitor ţări, inclusiv Franţa, apeluri la o „pauză” de reglementare.
„În opinia mea, protecţia climei, competitivitatea economică şi justiţia socială pot merge mână în mână”, a asigurat fostul ministru german, acuzată de candidatul Verzilor, Bas Eickhout, că a „diluat Pactul Verde”.
În cadrul acestui eveniment organizat de Politico şi centrul de cercetare Studio Europa Maastricht şi difuzat pe YouTube, ea a fost, de asemenea, chestionată cu privire la legea promulgată în Statele Unite, ce impune TikTok să întrerupă toate legăturile cu China dacă doreşte să nu fie interzis. Von der Leyen nu a exclus astfel de restricţii în UE împotriva acestei platforme.”Comisia a fost prima instituţie din lume care a interzis TikTok pe dispozitivele noastre telefonice profesionale. Ştim perfect pericolul pe care îl reprezintă TikTok. Am făcut multe pentru a reglementa” domeniul, a subliniat ea. Platforma face deja obiectul a două investigaţii UE.
Preşedinta Comisie, care de vineri are un site dedicat campaniei sale,”Ursula 2024″, a ajuns în fruntea executivului european în 2019. Ursula von der Leyen a ştiut să se afirme în timpul unui mandat zguduit de o serie de crize, precum COVID sau războiul din Ucraina, dar obţinerea unui nou mandat nu este o certitudine. Fostul şef al guvernului italian Mario Draghi este una din persoanele ale căror nume este menţionat în mod regulat ca potenţial succesor al acesteia.
Liderii celor 27 de ţări UE vor trebui să se pună de acord asupra unui candidat la preşedinţia Comisiei Europene la un summit în cadrul căruia vor fi distribuite celelalte „poziţii de top”, funcţiile de la conducerea principalelor instituţii europene. Desemnarea noilor lideri ar urma să reflecte echilibrul politic din UE în urma alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc între 6 şi 9 iunie. Candidatul al cărui nume este selectat să conducă Comisia Europeană va trebui să obţină aprobarea parlamentarilor.
sursa – AGERPRES
