Invitatul jurnaliștilor Robert Turcescu și Mirel Curea în podcastul HAI România, fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, a dezvăluit ce se ascunde în spatele mult lăudatului PNRR. Tot mai multe țări membre constată că negocierile pe care le-au purtat sunt prea optimiste, scrie evz.ro.
Guvernul a absorbit numai 600 milioane de lei din totalul de 145 miliarde de lei care trebuie cheltuiți până în 2027. Gradul de absorbție este 0,3%, potrivit unei analize ZF,
România a absorbit din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) efectiv numai 600 milioane de lei, dintre care 200 milioane de lei în 2022 şi restul de 400 în primele 3 luni din 2023, arată veniturile din acest capitol la bugetul de stat. Restul de 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro), virate deja de Comisia Europeană, zac nefolosite în conturile României.
Jurnalistul Robert Turcescu și-a provocat invitatul, fost ministru al Economiei, să comenteze de ce pare incapabilă România să managerieze acest proiect major, care teoretic, așa cum a fost gândit de Comisia Europeană, ar trebui să susțină o dezvoltare accelerată a țării post-pandemie.
În viziunea actualului lider ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților din România), restanțele în atragerea fondurilor uriașe din PNRR sunt doar o parte a problemei.
„Rău este că se creează tot felul de iluzii, iar PNRR-ul ăsta e una dintre ele. Trebuie să știți că se pune tot mai mult în discuție dacă nu cumva PNRR este un proiect eșuat în plan european. Așa cum se întâmplă cu România se întâmplă cu alte țări. De ce? Nu există la nivelul Uniunii Europene instrumentele capabile să măsoare dacă jaloanele sunt îndeplinite sau nu, și în ce măsură ele ar trebui acoperite prin alocări.
Nemaivorbind de faptul că sunt state, și nu doar România, care încep să-și dea seama pe parcurs că s-au hazardat, ele sau partidele care au fost înaintea lor, în aceste negocieri. Uitați-vă ce se întâmplă acum cu alocările pentru România, cum se amână. Ba chiar acum am auzit, pentru că am fost cuminți ni se și taie două miliarde din alocări. Dar Comisia Europeană a spus: nu fiți triști, o să le primiți oricum, dar pe împrumuturi, nu pe granturi„, a comentat fostul demnitar.
În context, Varujan Vosganian a amintit că nici măcar în exercițiul bugetar 2014-2020, țara noastră nu a reușit să atragă sumele integrale care îi reveneau, fiind la risc să piardă sume imense. „Mai vorbește cineva de absorbția 2014-2020 la care o să pierdem câteva miliarde bune de euro? Nimeni„, a observat specialistul.
În aceeași intervenție, liderul ALDE a explicat cum de s-a ajuns ca împrumuturile accesate de România în ultimii ani, odată cu guvernele Orban și Cîțu, să aibă cele mai mari dobânzi din Europa.
„Există unele împrumuturi pe care le faci ca să plătești scadențele. Dacă există o scadență de două miliarde de euro, preferi să te împrumuți la altul și să rostogolești pentru generațiile care vor veni. Sunt împrumuturi pe care nu le poți socoti toxice decât în măsura în care dobânda este mai mare. Trebuie să spun că în clipa de față, dobânzile pe care le plătim deja se ridică la procente din PIB. Sunt cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru că se presupune că România are un risc mai mare decât alte țări, și asta dintr-un motiv clar.
În vreme ce Marea Britanie a ajuns și la 10% deficit bugetar, se duc peste drum, traversează Tamisa și se împrumută, în România economia nu are capacitate de refinanțare a deficitelor. Și atunci trebuie să te duci, să te milogești colo și colo în străinătate și asta presupune un anumit risc. În al doilea rând sunt datorii care vin din dezechilibrul bugetar. O să vedeți că datoria noastră a crescut exact cât a crescut deficitul bugetar. Din fericire a crescut și PIB-ul bugetar și procentul este mai mic, dar datoria este uluitoare„, a explicat specialistul.
Pe de altă parte, în emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă la Radio Gold FM, a fost avansată ipoteza apariției unui curent de masă în rândul românilor cu privire la ieșirea României din UE, scrie solidnews.ro.
Politrucii de la guvernare au făcut fel de fel de jonglerii prin care au ajuns să prete, îdea OMV-ului cele două mari termocentrale Turceni și Rovinari, urmând ca încetul cu încetul să fie închise minele pe cărbune. La polul diametral opus, Germania amână decarbonizarea pentru a nu-și distruge complet economia. PNL-ul este plin acum de trădători, după cum a prezentat Dian Popescu. Printr-o lege, PNL-ul a gonit din România toți traderii, o altă fentă care a păcălit presa și publicul. Traderii nu măreau prețul la energie, dar erau cei care încurcau companiile slujite de către unele persoane influente din România, pentru că veneau cu energie și gaze ieftine din afară, stricând rânduielile de pe bursă.
Jumătate din gazele României aparțin Romgazului, iar la această companie Ministrul Energiei deține 70% din acțiuni. Ministerul Energiei se face vinovat de reducerea producției de gaze pentru ca să crească importul de gaze. Toată producția de gaze a fost înmagazinată și nu a fost nimic scos pe bursă, tocmai ca să scadă prețul și ca ceilalți giganți din domeniul energetic să-și facă jocurile pe bursă. Ar trebui schimbat întregul Minister al Energiei, însă se pare că s-a avut grijă ca actualii politruci să fie numiți pe 4 ani prin legea 109/2011 care reglementează guvernarea corporativă. Nu pot fi schimbați din funcție înaintea terminării mandatului, pentru că altfel le sunt plătite despăgubiri în valoare de un milion de euro.
„România are o moștenire de mix energetic datorită căruia nu aveam voie să fim cu prețul per MW/h mai mare de 30-40 de euro, cel mai mare; noi anul trecut am plătit o medie de 350-400 de euro per MW/h, ba chiar am avut și 700 de euro per MW/h. Sunt bani care s-au luat din buzunarele oamenilor, vreo 6-7 miliarde de euro, pe care statul român trebuie să-i dea înapoi furnizorilor. Asta este clar trădare!”, a declarat ferm Dian Popescu.
În fața acestui tăvălug de nenorociri, de măsuri antinaționale care au secătuit România de resurse și forță de muncă de la intrarea acesteia în UE, pare foarte posibil să se nască o reacție de apărare în rândul cetățenilor sărăciți prin dorința de a părăsi Uniunea, pe modelul Marii Britanii. În prezent se știe foarte clar că adevăratele scopuri occidentale ce au stat la baza acceptării României în UE au fost potențialul mare de piață de desfacere al acesteia pentru produsele occidentale și bogăția imensă de resurse pe care țara noastră le are. La orice fel de critici, politrucii români servili dau vina pe UE, ascunzând astfel intențiile și acțiunile lor, ce au drept scop doar îmbogățirea proprie.
UE a recomandat de multe ori țărilor componente măsuri economice pe care guvernele trebuiau și puteau să le adapteze specificului țării, lăsând la latitudinea acestora adaptarea și implementarea punctuală a acestora. Dar în România nu s-a întâmplat așa, iar politrucii incompetenți, dar în aceeași măsură interesați de propria îmbelșugare, au aplicat mecanic și în mod slugarnic aceste recomandări care este posibil să aibă în spate interese ale marilor companii occidentale, dar fără să se gândească măcar o clipă la interesul național.
Întrebat dacă nu cumva se va isca un adevărat curent de tip Ro-exit, Dian Popescu a avertizat că „Acest curent a pornit deja, sondajele de opinie și studiile sociologice ne arată că acest curent a crescut. În România nu guvernează niciun străin, UE nu spune să-ți distrugi țara. Spre exemplu, Ungaria, țară membră a UE a continuat să importe petrol ieftin de la ruși, conform intereselor sale naționale. Trebuie să decarbonizăm, dar trebuie să punem ceva în loc. Politrucii români au început să modifice legile ca să scape de răspunderea înstrăinării capacităților și resurselor energetice, cum este și legea 74, promulgată de președinte, o lege complet neconstituțională care vorbește despre finanțarea reactoarelor 3 și 4, și la fel s-a întâmplat și cu taxa de solidaritate”, a concluzionat expertul în energie Dian Popescu.
Uniunea Europeană promovează tranziția către o energie mai verde, folosind în acest scop energia solară, eoliană etc. În acest moment, doar 2% din consumul energetic al lumii este obținut din panouri solare și din centrale eoliene. Construcția acestor centrale eoliene necesită 70-80% minerale: cupru, cobalt, siliciu, grafit, nichel. Aceste minerale se găsesc preponderent în China, iar în Europa se găsesc în România într-o cantitate suficient de mare. Până în 2030, se dorește trecerea la mașini electrice, autovehicule care consumă enorm.
„România are resurse minerale încă. Pe noul trend al Europei, România are destule resurse încât în următorii 5 ani să-și aducă copiii acasă. Toate aceste resurse se găsesc în solurile României și, într-adevăr, trebuie tehnologii și investiții să le scoatem. Din păcate, aceste resurse sunt ’secret de serviciu’ ca populația să nu le știe și ca politrucii să poată să vândă țara cu totul. Avem sarea cea mai calitativă, gazele cele mai calitative. Noi suntem în proiectul lor de dezvoltare, dar scopul nu e dezvoltarea României. E proiectul lor de dezvoltare a lor pe resursele României. De aceea îi numesc trădători!”, a concluzionat Dian Popescu.
