”Este o premieră în Europa. Pe 6 decembrie anul trecut, cu 48 de ore înainte de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, aruncînd astfel țara în stupefacție. Spre surprinderea generală, candidatul independent Călin Georgescu a ajuns pe primul loc cu 23% din voturi, fără a fi dus practic o campanie, cel puțin prin mijloace tradiționale. Cu toate acestea, rareori procedurile electorale fuseseră respectate atît de bine. De aceea, Curtea Constituțională validase rezultatul cu cîteva zile mai devreme”, scrie ziarul canadian Le Devoir, într-o analiză dedicată anulării alegerilor din România, scrie inpolitics.ro.
”Fără a reuși să stabilească dovezi, judecătorii suspectează Rusia că a folosit rețeaua TikTok pentru a influența scrutinul. O sută de „influenceri” și mii de conturi care ocolesc politicile platformelor ar fi fost mobilizate pentru a susține candidatura lui Georgescu. Comisia Europeană a deschis o anchetă care încă nu s-a încheiat.
La fel ca mulți alegători din această parte a Europei, Georgescu este departe de a fi un susținător fervent al NATO și al Uniunii Europene. El apără valorile familiale și ale Bisericii Ortodoxe. Popularitatea sa a explodat în ultimele zile, cînd campania sa a pus accent pe oprirea ajutorului pentru Ucraina. Chiar dacă el are laturi neobișnuite – crede, de exemplu, că omul nu a pășit pe Lună –, nu este un novice. Numele său a fost vehiculat de mai multe ori pentru postul de prim-ministru și a ocupat responsabilități importante în Ministerul Mediului.
Georgescu nu este singurul care contestă anularea primului tur al prezidențialelor. Alți doi candidați, inclusiv liberala Elena Lasconi, ajunsă pe locul al doilea, o contestă de asemenea. Nu contează, Georgescu a fost reținut în plină stradă de poliție și adus în fața parchetului pentru a răspunde la acuzații de finanțare ilegală, apologie a crimelor de război și incitare la susținerea unei organizații fasciste.
Deși, potrivit sondajelor, este susținut de 40% dintre români, pe 9 martie, candidatura sa la noile alegeri prezidențiale din 4 și 18 mai a fost respinsă definitiv. Cinci zile mai tîrziu, aceeași curte a invalidat o altă candidatură, cea a senatoarei și europarlamentarei Diana Șoșoacă. Judecătorii consideră că opiniile sale reprezintă un pericol pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO.
Este greu să nu vedem în anularea acestui scrutin un refuz al democrației, aprobat de Comisia Europeană, precum și un alt exemplu al puterii exorbitante pe care judecătorii au dobîndit-o în democrațiile noastre în fața exprimării voinței populare. O putere pe care nimeni nu și-ar fi imaginat-o cu doar 30 de ani în urmă.
Cum să explicăm că o mînă de „influenceri” i-au permis lui Georgescu să obțină peste două milioane de voturi, dacă nu prin faptul că aceștia se adresau unei populații deja în mare parte cîștigate de aceste idei? Doar dacă nu considerăm alegătorii niște idioți pe care o televiziune răutăcioasă și cîteva rețele sociale i-ar putea manipula ca pe niște clătite. „Cea mai bună curte supremă este poporul”, spunea de Gaulle.
De altfel, eliminarea lui Georgescu ar putea să nu aibă alt efect decît să-l avantajeze pe celălalt candidat naționalist, George Simion, clasat al patrulea în primul tur.
Trebuie să știm că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa. Ca în Polonia și Ungaria, aici se observă o dezamăgire față de elitele europene și față de partidele care au servit adesea drept refugiu pentru fosta nomenclatură comunistă, convertită subit la liberalism.
Cît despre sprijinul pentru Ucraina, acesta a fost întotdeauna reținut în România, ca și în Ungaria, Grecia și Slovacia, care găzduiesc mii de refugiați. Nu este de neînțeles ca, fără a fi agenți ai FSB, serviciul de informații rus, cetățenii țărilor care conviețuiesc cu Rusia de secole să dorească menținerea relațiilor cu aceasta.
Desigur, putem fi în dezacord cu aceste idei, dar nu asta e problema. Însă nimic din toate acestea nu justifică arbitrariul judecătorilor. „Democrația este cel mai rău regim, cu excepția tuturor celorlalte”, spunea Churchill. Chiar și o alegere sau un referendum imperfect sunt mai bune decît diktatul judecătorilor, oricît de bine intenționați ar fi aceștia”, mai scrie ziarul canadian, conform inpolitics.ro.
