EXCLUSIV / SERVICIILE SABOTEAZĂ REGLEMENTAREA STATUTULUI OFIȚERILOR DE INFORMAȚII

   În cadrul ședinței Camerei Deputaţilor de luni, printre mult discutatele legi privind statutul magistraților, a existat si o propunere legislativa foarte importantă și care, dacă s-ar fi adoptat, ar fi adus multe schimbări la nivelul tuturor structurilor de informații din România.Este vorba de propunerea legislativă a deputatului PNL, Cezar Preda, privind Statutul cadrelor de informaţii care, după ce a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaților, a fost respinsă și în plen.

Proiectul de lege avea ca obiect de reglementare, Statutul cadrelor de informații, care, în condițiile legii, desfășoară activități de informații, contrainformații și de securitate în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, precum și în cadrul Direcției generale de informații a apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

SERVICIILE SABOTEAZĂ REGLEMENTAREA STATUTULUI OFIȚERILOR DE INFORMAȚII

  •  S-a discutat de-a lungul anilor că actuala legislație este învechită și a permis ca serviciile de securitate ale României, în concret, ofițerii de informații să-și ”depășească” atribuțiile sau chiar s-a discutat de unele abuzuri.

Surpriza vine de la tribuna parlamentului României, când un parlamentar USR a spus foarte clar, citând-ul pe fostul președinte al Comisie de control al SRI, Georgian Pop, că structurile de informații nu se înțeleg pe acest subiect :

”Nu este corect ca să nu existe consens între instituțiile vizate de această lege.”

Chiar dacă inițiatorul legii a invocat faptul că PSD-ul ar fi de vină pentru avizul negativ dat de către Comisia de apărare, se pare că lucrurile au stat cu totul altfel și conform informațiilor pe care le avem, chiar serviciile au sabotat adoptarea acestei noi legi, mimând o așa numită neînțelegere.

   Motivele care au stat la baza acestei strategii sunt foarte multe, pe care, probabil, o să le dezbatem într-un articol viitor, dar în acest moment ne rezumăm doar la un motiv care este foarte clar :

  • În acest moment niciun serviciu nu-și dorește o reglementare foarte clară privind Statutul cadrelor de informaţii pentru că interesul acestora este ca reglementările să fie cât mai largi și neconcrete, fiind o lege foarte veche și nefiind actualizată, aceste servicii au posibilitatea să se folosească de vechile reglementări, foarte vagi și neconcrete, lăsând loc la posibile ”depășiri” ale atribuțiilor sau chiar la unele abuzuri, cum de altfel spunea și inițiatorul, Cezar Preda.

RAPORTUL asupra propunerii legislative privind Statutul cadrelor de informații, de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 ”În urma dezbaterilor, în acest grup de lucru nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar”

   Conform raportului, coroborat și cu alte informații pe care le avem, Guvernul a delegat Ministerului Apărării Naționale sarcina de a organiza un grup de lucru pentru formularea unui punct de vedere, grup de lucru format din reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, precum și din cadrul Direcției generale de informații a apărării. 

Conform documentelor, Comisia de apărare aștepta o concluzie din partea acestui Grup de lucru, doar că, evident că serviciile nu au venit cu nimic concret, în sensul în care, în urma dezbaterilor, nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar. Acest lucru a dus chiar la o dezbatere aprinsă în cadrul ședințelor din Comisia de apărare și evident că, dacă reprezentanții acestor servicii nu au prezentat niciun punct de vedere, membrii comisie nu au avut ce dezbate și au hotărât să dea aviz negativ, lucru care a convenit acestor structuri. Orice legislație care nu este concretă și predictibilă poate fi interpretată și-ți asigură un cadrul mai larg de acțiune.

  • O mare problemă a serviciilor a apărut și din cauza faptului că, Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 737/19.09.2017, a avizat favorabil această propunere legislativă.

   Unele surse ne-au declarat, sub protecția anonimatului, că au înțeles mesajul serviciilor și că-i suspectează de o anumită înțelegere tacită, pentru ca această lege să nu treacă. Aceleași surse ne-au mai declarat că au existat chiar alianțe între anumite servicii și chiar o luptă mai ascunsă de ochii publicului între poli de putere din cadrul serviciilor de informații.

RAZBOI TOTAL ÎNTRE CELE DOUA SERVICII SRI / SIE

Conform informațiilor și documentelor pe care le avem, la dezbaterea propunerii legislative au participat reprezentați ai Guvernului României, ai Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și ai Serviciului de Protecție și Pază iar  STS-ul nu a participat.

  • În cadrul discuțiilor care s-au purtat atât în grupul de lucru cât și în cadrul Comisiei pentru apărare, între structurile de informații s-au creeat două tabere: SRI-DGPI și SIE.

În unele aspecte, chiar dacă aceste tabere își doresc să nu se schimbe nimic și au ”lucrat” împreună pentru a nu exista un consens ca legea statutului ofițerului de informații să nu fie adoptată, au existat și disensiuni foarte mari între cele două tabere.Aceste disensiuni au scos în evidență lupte mai vechi, confirmând informațiile și relatările din presă, potrivit cărora, de-alungul timpului, a existat și există o concurență și o luptă continuă între aceste servicii pentru supremație și control absolut al factorilor de influență.Se pare că, SPP-ul nu a intervenit în această luptă, deocamdată, dorește să vadă cine iese învingător pentru a-și alege o tabără.

    Acum SRI-ul și-a găsit un aliat, Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne fiind-ui trup și suflet alături, ceea ce și confirmă alte scandaluri legate de faptul că SRI-ul a preluat controlul și acestei structuri de informații. Problema celor de la SIE a fost destul de pragmatică, în sensul în care, acest nou statut nu se poate referii la ofițerii lor de informații pentru că ei își desfășoară activitatea mai mult clandestin, nu pe teritoriul României și astfel nu poți să aplici reglementări decât celor care lucrează pe teritoriul statului.

Camera Deputaților fiind primă cameră sesizată, decizia finală se va lua în Senat.O să urmărim cu atenție ce se întâmplă cu acest proiect legislativ, care, din punctul nostru de vedere este foarte important atât pentru societate, să nu mai existe suspiciuni privind acțiunile cadrelor de informații, de multe ori catalogate ca fiind abuzive sau la limita legii, cât și o bună armonizare a legislației românești cu cea a partenerilor din blocul NATO.

ecopolitic.ro