„Fostul premier Florin Cîțu, finanțist de meserie, publică azi o analiză fierbinte în Financial Intelligence, în care, sub masca unui limbaj de specialitate, livrează un atac foarte dur la adresa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pe care îl acuză că cheltuie sume imense din banii statului pentru a jongla după bunul plac cu cursul leu-euro, făcînd piața complet imprevizibilă. Fostul premier îi cere guvernatorului să lase cursul valutar liber, renunțînd la intervenții artificiale”, scrie inpolitics.ro.
„Ce spune, în vorbe mai simple, fostul premier.
Să ne imaginăm că valoarea monedei noastre este nivelul apei dintr-un rîu. Într-o lume ideală, apa urcă și coboară natural (cum a zis recent și Bolojan), în funcție de ploaie sau secetă, adică de economie. Florin Cîțu susține că BNR nu lasă rîul să curgă liber, ci a construit un dig uriaș din rezervele valutare pentru a menține nivelul apei fix.
O „asigurare” care ne ustură la buzunar. BNR are rezerve uriașe în acest moment, 67 miliarde euro. Pare o veste bună, dar Cîțu spune că e ca o poliță de asigurare extrem de scumpă. Cum funcționează: ca să țină leul pe loc, BNR cumpără valută și injectează lei în piață. Apoi, trebuie să scoată acei lei înapoi ca să nu crească inflația, plătind dobînzi pentru asta. Această manevră costă sute de milioane de euro anual. Sunt bani care, în loc să ajungă la bugetul statului ca profit de la BNR, sunt cheltuiți doar pentru a ține digul în picioare.
Practic, o capcană a „liniștii false”, pentru că BNR intervine asimetric. Cînd leul ”vrea” să crească, să devină mai puternic, BNR îl apasă în jos ca să adune rezerve. Cînd leul vrea să scadă, nu e clar pînă unde și cum îl apără.
E ca și cum ai ține un capac sub presiune pe o oală care fierbe. La suprafață totul pare liniștit, dar dedesubt tensiunea crește. Cînd presiunea devine prea mare, capacul sare în aer, iar explozia, adică scăderea bruscă a cursului, este mult mai violentă decît dacă ai fi lăsat aburul să iasă treptat.
Pentru că vedem cursul blocat la aceeași valoare luni de zile, ne facem planuri nerealiste, afirmă fostul premier. Cînd cursul crește brusc cu doar 1%, cum se întîmplă în acest moment, intrăm în panică pentru că nu suntem obișnuiți cu mișcarea. Dacă ar fi liber cursul, s-ar mișca zilnic cîte puțin. Ne-am obișnui, spune Cîțu, cu ideea că valuta variază și am învăța să ne protejăm singuri, prin contracte mai deștepte sau economii diversificate, fără să mai așteptăm ca statul să ne țină cursul fix.
Concluzia fostului premier e că mai bine un rîu liber decît un dig care stă să pice. Cîțu argumentează că un curs de schimb liber, adică lăsat la mîna pieței, ar fi mai onest și ar reflecta exact starea economiei în timp real. Ar fi și mai ieftin, pentru că nu am mai plăti milioane de euro pentru întreținerea ”digului”. Și mai stabil pe termen lung: Șocurile ar fi mici și dese, mai ușor de gestionat, în loc să fie rare și distructive.
”Întrebarea de la care am pornit rămîne, însă, validă: dacă în anii buni leul nu este lăsat să se aprecieze integral, iar în anii de stres publicul nu înțelege clar cum este activată protecția oferită de rezerve, atunci pentru ce, exact, plătim prima de asigurare? Răspunsul meu este că nu trebuie să o mai plătim. Un curs liber, gestionat de piață și nu de bilanțul băncii centrale, este soluția mai onestă, mai ieftină și — paradoxal pentru cei obișnuiți cu retorica oficială — mai stabilă pe termen lung” conchide Cîțu.
