Jurnalistul Cornel Nistorescu scrie, în Cotidianul, că politicienii noştri preferă să dea România pe mâna altora decât să se supună la nevoile populației şi că toată adunătura care alcătuiește statul vrea să rămînă pe funcții, „cu burta mare și plină, cu toate poftele împlinite, cu toate minciunile și vorbăria duse până la absurd”.
Iată textul:
„Spectacolul fățărniciei merită urmărit cu atenție. Un teatru politic de mamuți dresați se joacă la nivel național în fața unui public derutat, dezamăgit și disperat. Profesorii sunt amăgiți cu un colț de pîine ca să reintre la clase. În toamnă și în ianuarie, mai primesc cîte o bomboană. Cică statul n-are bani. Este adevărat că, pe de o parte, e cam falit. De dimineața pînă seara și toată noaptea papă ca porcu’. Împrumută la greu și toacă pe toate aiurelile. Am putea să-l acuzăm că este un mare prefăcut. Dar și să-i zicem în față:
– N-are pe dracu’!
Adevărul este că nu-i dă mîna să-și sugă burta. Suntem între cele mai umflate state europene. La bugetari, la băgători de seamă, la incompetenți și la ciumeți cu tupeu. Statul român dă cu banii după cîinii care îl servesc. Nu vedeți că toți cei care stau de pază la hardughie trăiesc mult mai bine? Statul nostru nu vrea să facă o cură de slăbire nici mort. Cum să treacă el la o reducere de cîteva sute de mii de posturi? Credeți că porcul vrea să piardă o sută de kilograme cînd el are două? Toată adunătura care alcătuiește statul vrea să rămînă pe funcții, cu burta mare și plină, cu toate poftele împlinite, cu toate minciunile și vorbăria duse pînă la absurd. Cum să renunțe el la jucăriile sale? Stiți cîte agenții, comisii de supraveghere și organizații guvernamentale are statul român? Cam cîți rahați de cățel găsești într-o piață publică! Sau mai multe, că există și piețe curate.
Toate sunt pe post de buzunare ceva mai ferite!
Cum să renunțe el la toată liota de profitori, la consilii de administrație, la selecția tremurîndă de fufe și paparude, la sinecuri pentru neamuri și progenituri?
Sunt convins că, între aceste lipitori, unii își zic în gînd:
– Să dea statul român faliment, nu să ghiorțăim noi de foame! Cum o să plecăm la muncă!?
Gureșii noștri politicieni și înalți funcționari preferă să dea România pe mîna altora decît să pună umărul sau să se supună la nevoile populației.
Ați văzut cumva la turistul Klaus Iohannis, la moș Ciucă, la subțirelul Ciolacu, la diseusa juridică Alina Gorghiu că gem de preocupări pentru reducerea cheltuielilor publice? Păi, de ce să mai facă ei politică? Farmecul flecărelilor publice din parlament, de la adunări și de pe la televiziuni vine taman din trucurile care îi ajută să-și mai poată trage cîte ceva.
Ați văzut ce-a ieșit din campania de reducere a cheltuielilor publice? Au mărit lefurile pentru faliții lor! Ca Hagi Tudose care taie coada mîței ca să halească numai el sau să-și ajute faliții.
Cînd și-au dat seama că „reducerile” umflă și mai abitir burta statului român, cînd au priceput că se păcăleau singuri și că noi ne-am prins și că populația dă în clocot, premierul și ceata lui s-au speriat. I-a pișcat teama că vor fi puși pe fugă. Și s-au gîndit să mai tragă nițel din burta statului.
Iată o primă reacție ceva mai preocupată, trădată astăzi pe Facebook de premierul rezervist Nicolae Ciucă:
„Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public.
Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.
Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice.
Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.
Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.
Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.
Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice.
Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri.
Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii”.
Știți ceva? Eu mă cam îndoiesc și mă cam tem!”
