„Subiectul 1: moțiunea votată de 281 de parlamentari, care, probabil, nu și-au dat seama că, pentru prima dată în cariera lor, din acest an și jumătate de mandat parlamentar, au dat satisfacție românilor. Nu și-au dat seama, le spun eu; nu și-or fi dat seama (cei care nu și-au dat seama), pentru că, probabil, se gândesc doar la interesul lor, dar explozia de bucurie pe care am sesizat-o, ieri, pe străzi, la volane, pe rețelele de socializare, prin mesajele pe care le-am primit, în contactul nemijlocit cu oamenii, a fost una clară: „Au scăpat de dracu’!”. Cam asta era ideea. Nu vreau să-l jignesc pe Ilie Bolojan, dar cam asta era ideea și chiar așa mi s-a și transmis textual: „Am scăpat de dracu’, domnul Gușă!””, scrie, pe solidnews.ro, analistul politic Cozmin Guşă.
„Ce-au făcut partidele după acest vot? PSD și-a savurat această satisfacție, se vedea de la distanță. Am spus că este o modalitate inadecvată, pentru că am ajuns în acest marasm cu contribuția directă a PSD-ului, care, sigur, o mică, mică parte din greșeală și-a spălat-o prin această moțiune împotriva lui Bolojan. Ar fi trebuit să sărbătorească în tristețe, dacă se poate așa ceva.
UDMR-ul a tăcut, pentru că nu ai cum să vorbești atunci când joci la atâtea capete. Îi vedem, din nou, pe cei de la UDMR în poziția contorsionistului campion. Campionul contorsionismului în politica românească este UDMR-ul.
AUR, la fel de inadecvat, și-a arătat și el bucuria. Vedeam zâmbete largi, care erau și zâmbete legate de faptul că s-a scăpat de Bolojan, însă, erau mai degrabă dedicate faptului că au priceput că au devenit mult mai frecventabili. Nu că nu erau. Din punctul meu de vedere, sunt cel mai frecventabil partid din România dintre cele existente. Dar asta li s-a impus, asta au acceptat, n-au putut să iasă din această cursă de șoareci, decât că, ieri, au scos puțin am vrut să zic fundicul, dar mai bine zic boticul afară din cursa de șoareci.
Pe de altă parte, USR-ul a fost total dezorientat, dezlânat, exact ca înaintea dezagregării.
Spectacolul total l-a oferit, însă, PNL-ul, care ne-a apărut, aseară, „în toată splendoarea” micimii sale politice, puternic amorsat, însă, spre o explozie. Așa se vede tensiunea de acolo, de la PNL.
Una peste alta, de ce am avut parte până acum, în ultimul an? De o guvernare de habotnici, condusă de către un tip dezumanizat, o guvernare gata să dea pe gratis resursele României doar pentru a se susține la putere. Ce am pierdut odată cu moțiunea? Praful de pe tobă, adică iluzia unei stabilități politice, stabilitate care era, oricum, una falsă, iar asta s-a văzut limpede în dezbaterile publice din ultima săptămână. Ce putem căpăta în viitor? Ei bine, în mod normal ar fi trebuit să căpătăm alegeri anticipate, pentru că asta reclamă starea dezlânată a politicii românești. Acestea, însă, nu se vor face. Vom căpăta doar o nouă așa-zisă stabilitate politică, însă într-o realitate diferită, cu partidele mult mai slabe ca autoritate de putere și cu un Nicușor Dan reîncărcat, reloaded, după cum zic americanii. Restul discutăm pe măsură ce lucrurile se vor întâmpla.
Subiectul 2: Care sunt cele trei tabere din PNL aflate în dispută și cum se joacă subteran pentru readucerea liberalilor la guvernare?
Da, prieteni, nu este nicio greșeală: nu sunt doar două tabere în PNL, una pro-Bolojan și una anti-Bolojan; există și o a treia tabără, care nu se regăsește nici printre susținătorii lui Bolojan, nici printre dușmanii lui Bolojan. Este o tabără, „tabăra balama” cum inspirat a denumit-o Dan Capatos, atunci când m-a auzit discutând despre această a treia tabără, tabăra cotrocenistă, tabăra nicușoristă din PNL. Aceste trei tabere e greu să fie aproximante astăzi și, oricum, dinamica plecării dintr-o tabără în alta va fi una pronunțată și accelerată în următoarea perioadă.
Ce știm, însă, despre cele trei tabere? Prima, alcătuită din fidelii lui Ilie Bolojan, dorește ca acesta să rămână președinte și dorește să fie și ei la guvernare, dar nu pot să spună, pentru că ăsta este jocul pârlit pe care îl fac. A doua tabără, anti-Bolojan, îl dorește fie la Palatul Victoria, fie ca președinte al partidului pe Cătălin Predoiu. Această tabără vrea și la guvernare, a spus-o pe față. Are un punct în plus față de tabăra precedentă, pentru că măcar sunt sinceri și recunosc că vor la putere. A treia tabără este o tabără mai sofisticată. Este o tabără care, în realitate, înțelegând cum se poate lua puterea astăzi, negociază, de câteva luni bune, subteran, nevăzut, neștiut, cu Nicușor Dan, cu scopul de a asigura rămânerea unui liberal la vârful guvernului. Dar ei nu sunt susținători ai lui Cătălin Predoiu. Această tabără este o tabără ce îl susține ca viitor premier pe Alexandru Nazare, un Alexandru Nazare care este tehnocrat, vă reamintesc. El este liberal, dar nu și-a mai reînoit carnetul de partid după ce a fost la Banca Națională a României, deci este un Ministru de Finanțe al liberalilor, dar fără carnet liberal. O să mă întrebați cine este în această tabără. Nu vreau să vă dau multe nume, dar pot să vă dau un exemplu: după părerea mea (n-am vorbit cu el, să nu-i faceți procese de intenție) Dan Motreanu. Dan Motreanu este exponentul acestor așa-ziși „înțelepți liberali” care au priceput că, dacă este să faci un joc politic, apoi îl faci cu cel care are volanul puterii în mână, pentru că acela este Nicușor Dan.
Cum se va juca subteranul pentru readucerea liberalilor la guvernare? Prima dată încăierându-i. Ați văzut cele două tabere încăierate. A treia încă nu s-a obiectivat. Și apoi chemându-i la negocieri mai subtile, mai directe, pe unii chiar supunându-i la șantaje. Asta este politica românească”, scrie Guşă.
