„Depopulare masivă, ca pe timp de război, a țărilor din sud-estul Europei – România foarte afectată.Țări ca România, Bulgaria, Letonia, Polonia, Croația și Ucraina și-ar putea pierde până în 2045 peste 20% din populația activă, capabilă să lucreze.”, s-a concluzionat într-un studiu al Institutului vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw), publicat de DW și preluat de ecopolitic.ro.
- Pierderi comparabile de populație s-ar înregistra doar în timp de război și în perioade de foamete.
Expertul wiiw Richard Grieveson a declarat la prezentarea prognozei acestui institut pentru anii 2019-2021: „Așa ceva nu s-a mai văzut în vremuri de pace”.
Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw) avertizează asupra formelor drastice în care se prezintă în țările din sud-estul Europei fenomene și așa periculoase precum lipsa forței de muncă și reducerea populației.
Riscuri majore pe termen mediu și lung
Concluzia wiiw este că țările din centrul, estul și sud-estul Europei se vor confrunta cu provocări masive în anii ce urmează.
Pe lângă depopulare, este vorba și de lipsa acută a personalului calificat, care ar influența deja major în anumite țări productivitatea și potențialul de creștere economică. Cel mai rău ar sta deja la acest capitol Ungaria, Polonia și Bulgaria, conform sondajului întreprins de wiiw în rândul firmelor din aceste țări.
În comparație, mult mai puține companii din România s-au plâns de această problemă în cadrul acestui studiu.
Alte probleme în creștere în cele 23 de țări examinate de institutul din Viena sunt accentuarea autoritarismului, periclitarea statului de drept, interferențele în activitatea justiției și a altor instituții. De asemenea, în comparație cu Europa de Vest, SUA și Asia, regiunea nu ar fi la fel de bine pregătită educațional și tehnologic pentru a se integra într-o economie globală digitalizată. Nivelul de automatizare în estul și sud-estul Europei ar fi de asemenea mult sub media din Vest și Asia, susține studiul wiiw.
Creșterea economică încetinește. România a dat deja înapoi
Țări ca Ungaria și Polonia, confruntate cu lipsa personalului calificat și foarte dependente de exporturi (mai ales Ungaria, unde exporturile reprezintă aproape 90% din PIB), vor înregistra probabil scăderi deosebit de puternice, după ani cu creștere substanțială, se așteaptă Grieveson. Expertul wiiw crede că unul din motive pentru evoluțiile negative prevăzute este reducerea cererii pe piețe de export importante pentru această regiune, precum China și Germania. Alte țări puternic dependente de exporturi sunt Cehia, Slovenia și Slovacia, toate cu 70 până la 90 de procente din PIB asigurate de exporturile de mărfuri și servicii.
Economiile regionale devin foarte dependente de exporturi. Serbia a înregistrat de asemenea în 2018 un an bun, cu cea mai solidă creștere economică din ultimul deceniu.
- România și Turcia însă au avut reculuri semnificative în 2018, după supraîncălzirea economiei în anii precedenți, arată wiiw. Potrivit institutului din Viena, după creșterea de 4,2% din 2018, prognoza pentru creșterea economică a României ar fi de 2,8% în 2019 (ajustată negativ cu 0,8%), 3% în 2020 (ajustată negativ cu 0,7%), respectiv 3,2% în 2021.
Institutul din Viena prognozează că economiile cu creșterile cele mai pronunțate în 2019-2021 vor fi Kosovo, Albania și Moldova, cele mai sărace țări din Europa în prezent. Rusia va continua să stagneze, în ciuda majorării prețurilor la țiței, în principal din cauza problemelor structurale din economie și a sancțiunilor occidentale.
Concluzia ar fi că perioada de boom economic pentru centrul, estul și sud-estul Europei, din anii 2017-2018, a ajuns la final și ar urma trei ani de avansuri economice mai scăzute.
Sfaturile wiiw pentru evitarea blocării totale a creșterii economice
Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale sfătuiește guvernanții și companiile din aceste țări să ia măsuri imediate pentru a evita stoparea totală a creșterii economice în anii care vin.
În primul rând, pentru o regiune care se confruntă cu un declin demografic atât de accentuat și care se bazează în măsură prea mare pe exporturi industriale, automatizarea rapidă ar fi o prioritate.
În al doilea rând, guvernele ar face bine să întărească și să sprijine calitatea și independența instituțiilor, ceea ce nu se întâmplă pe moment în mai multe state din această regiune. În țările membre ale UE unde instituțiile și statul de drept se află sub asediu în prezent, Bruxellesul ar trebui să intervină mai dur pentru a asigura respectarea standardelor comunitare.
În fine, investiții mai mari și mai bine orientate în educație și pregătire vor fi cruciale pentru a pregăti regiunea central-est-sud-est europeană pentru noua economie digitală. ”
Sursa: DW, Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw)
