Președintele USR, Dominic Fritz, anunță că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv, scrie mediafax.ro.
Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă.
Raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.
I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.
Agenția Națională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinții primarului Daniel Băluță chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veștea care, în calitate de primar, a aprobat construcții pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului.
În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcția de primar al Timișoarei.
De asemenea, sancțiunea de astăzi survine într-un context care ridică semne de întrebare asupra imparțialității ei, după ani în care USR a susținut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, și după poziționări politice care au afectat interesele sistemului politic tradițional.
„Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz.
Președintele USR subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice.
În ciuda acestei situații, Dominic Fritz anunță că își va continua activitatea politică și administrativă. El va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei, obținut în urma alegerilor locale din 2024, și va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra drepturile.
Totodată, pentru a reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Dominic Fritz va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie.
„Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a transmis președintele USR.
Dominic Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.În cazul său, efectele deciziei sunt imediate.
1. Pierderea mandatului de primar
Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.
După decizia judecătorilor, Prefectul Județului Timiș este obligat prin lege să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen iar Dominic Fritz va fi demis din funcția de primar al Timișoarei.
Astăzi, premierul demis, Ilie Bolojan, un aliat al lui Dominic Fritz, a numit un nou prefect USR de Timiș în persoana tânărului avocat Paul Fința. Numirea vine după ce fostul prefect de Timiș, Cornelia-Elena Micicoi (USR), a demisionat ca urmare a perchezițiilor EPPO la domiciliul său, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene.
2. Decăderea din drepturi: interdicția de a ocupa funcții publice timp de 3 ani
Prin efectul legii 176/2000 Dominic Fritz are interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani.
Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 prevede următoarele:
„Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.
Daca persoana a ocupat o funcție eligibila, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioada de 3 ani de la încetarea mandatului.
În cazul in care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.
Practic, judecătorii au constatat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020 (la începutul primului său mandat de primar), a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care Dominic Fritz contractase anterior un împrumut de natură personală/financiară pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020.
ANI a considerat că semnarea actului în beneficiul acelei entități a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese
ÎCCJ a pronunțat decizia în cazul Dominic Fritz, condamnându-l pe liderul USR:
„Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant Fritz Dominic Samuel împotriva Încheierii din 26 ianuarie 2026 şi a Sentinţei civile nr. 63 din 10 februarie 2026 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 18 iunie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”
Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel
Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese.
Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese.
Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, arată ÎCCJ.
În prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, l-a găsit vinovat pe Dominic Fritz. În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația edilului și a menținut raportul ANI.
În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar.
Dominic Fritz a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Primarul municipiului Timișoara susține că interpretarea ANI este „abuzivă” și utilizată ca „armă politică”. Acesta afirmă că legea prevede pentru această abatere o sancțiune administrativă minoră (reducerea indemnizației cu 10% timp de 6 luni) și declară public că nu își va pierde mandatul de primar sau funcția din partid din această cauză. Cu toate acestea, opozanții politici și anumiți juriști avertizează că o decizie definitivă nefavorabilă i-ar putea periclita poziția de primar și de președinte național al USR.
